SALARIILE BUGETARILOR MAJORATE. Sindicaliştii spun că mai sunt RESTANŢE

„În anul 2015 au fost făcuți câțiva pași de îmbunătățire a relațiilor de muncă, dar foarte mici și de multe ori în sensuri contrare. Un an care ar fi trebuit să fie mai bun la toate capitolele, dar nu a fost decât în câteva domenii”, apreciază președintele Cartel Alfa, Bogdan Iuliu Hossu, scrie Agerpres.

Potrivit acestuia, în 2015 piața muncii a fost „afectată” pozitiv de legea specială a salarizării bugetare (OUG 83/2014), cu toate completările realizate, mai puțin completarea salariilor pentru înalți demnitari, care a condus la creșterea salariilor din domeniu între 10%-25%.

De asemenea, 2015 a însemnat modificarea legii pensiilor prin modificarea în sensul luării în calcul de la 2 ani vechime a grupei I de muncă (în loc de 6 ani), și valorificarea stagiilor în grupa I și grupa II în condiții deosebite, indexarea cu 5% a punctului de pensie, modificarea Legii 62/2011 (Legea dialogului social) prin precizări referitoare la strângerea cotizației sindicale, participarea sindicatelor la negociere prin obținerea reprezentativității ca afiliat la o federație reprezentativă precum și creșterea salariului minim pe economie cu 150 lei în două tranșe și creșterea indemnizației de inserție la 400 lei.

Începutul anului 2015 a adus o majorare a salariului de bază minim brut cu 75, ajungând la 975 de lei pe lună și o mărire a pensiilor cu 5%, iar pensia minimă ajunge la 400 de lei. Tot de la 1 ianuarie 2015, indemnizațiile pentru persoanele cu handicap s-au majorat cu 16%. A doua majorare a salariul de bază minim brut a avut loc de la 1 iulie 2015, cu alți 75 de lei, ajungând astfel la 1.050 de lei. Următoarea majorare a salariul minim era programată pentru 1 ianuarie 2016, cu 150 de lei, acesta ajungând astfel la 1.200 de lei, însă noul guvern a decis creșterea acestuia la 1.250 lei, decizie cu care sindicatele nu au fost de acord.

Alte articole

Frate, frate, da’ brânza-i pe bani! Tatăl Simonei Halep este acuzat de mai multe rude că nu le-a plătit salariile timp de patru ani. Scandalul a ajuns în instanță

Majorări salariale pentru o categorie de angajați. Românii care vor primi până la 700 de lei în plus la salariu din 2025

„Partea sindicală a spus următorul lucru: noi ne dorim ca 1 ianuarie să fie data de aplicare. Noi nu putem să așteptăm până în luna mai pentru că partea privată, sectorul privat, are nevoie de această creștere de salariu minim. Atâta vreme cât în partea bugetară s-a acționat la creșterea de salarii, în sectorul privat salariile sunt de mizerie și sectorul privat trebuie să beneficieze de la 1 ianuarie (de creșterea salariului minim n.r) și acela era 1.200 de lei, așa cum noi am stabilit cu mai multă vreme înainte, când s-a stabilit calendarul creșterilor de salariu minim cu Guvernul anterior. Aceasta susținem în continuare și cerem să se ia act de acest lucru, că data trebui să fie 1 ianuarie. Iar dacă este 1 mai, atunci trebuie să se aplice 1.275 de lei, care să acopere fix faptul că în lunile ianuarie, februarie, martie și aprilie nu se acordă o creștere de salariu. De aici rezultă acel 1.275 de lei, începând cu 1 mai”, a afirmat Liviu Apostoiu, vicepreședinte CNS Cartel Alfa, după ședința din 29 decembrie a consiliului Economic și Social, în care reprezentanții guvernului și cei ai patronatelor au votat majorarea salariului minim la 1.250 lei, din luna mai 2016.

Anterior, Bogdan Hossu anunțase că, în cazul în care nu crește salariul minim de la 1 ianuarie, probabil din 15 ianuarie, CNS Cartel Alfa va organiza mișcări sindicale.

La rândul său, Dumitru Costin, președintele Blocului Național Sindical, a declarat că de majorarea salariului minim pe economie va fi afectată industria de lohn care se va delocaliza în momentul în care vor crește presiunile salariale, dar că nu aceasta ar trebui să consolideze România ca model economic. De asemenea, liderul sindical consideră că mediul privat va fi principalul beneficiar al măsurilor de relaxare fiscală care se vor aplica de la 1 ianuarie 2016, de aproximativ 7 miliarde de lei.

Finalul anului a adus și majorări salariale pentru angajații din învățământ, care au beneficiat de o creștere salarială de 15%. Cei din unitățile sanitare au beneficiat de o majorare de 25%, de la 1 octombrie. De asemenea, de la 1 decembrie a avut loc creșterea salariilor pentru întregul aparat bugetar cu 10%.

Referitor la rezultatele obținute de Federația Sanitas în anul 2015, reprezentanții acesteia consideră că a fost un an bun, în condițiile în care s-a obținut o creștere salarială de 100 de lei începând cu luna ianuarie 2015 pentru personalul din cadrul sistemului public sanitar, inclusiv unități medico-sociale și sistemul public de asistență socială.

În data de 2 septembrie 2015 s-a publicat Ordonanța de urgență nr. 35 care modifică și completează OUG. Nr 84/2014, prin care cuantumul brut al salariilor de bază pentru personalul din sistemul public de sănătate s-a majorat cu 25% (începând cu 1 octombrie 2015), iar în data de 25 noiembrie 2015 a fost publicată Legea nr. 293 prin care, începând cu 1 decembrie 2015, cuantumul brut al salariilor de bază se majorează cu 25% și pentru personalul din sistemul public de asistență socială și Direcțiilor de Sănătate Publică.

Reprezentații Federației Sanitas văd ca pozitive creșterea salariului minim pe economie la 1.050 lei lunar, dar și creșterile salariale pentru angajații din sistemul sanitar public și cei din asistența socială, inclusiv Direcției de Sănătate Publică (DSP), cu 100 de lei la1 ianuarie 2015 și 25% de la 1 octombrie 2015. În opinia acestora, alte măsuri subsecvente care au avut un impact pozitiv au fost emiterea cardului de asigurat, programul ATI din spitale, dar și reducerea prețului la medicamente.

Pentru anul 2016, Federația Sanitas își propune să continue negocierile pentru creșterea salariilor din sistemul sanitar și de asistență socială cu încă 25%.

În domeniul învățământului, presedintele Federației Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI), Simion Hăncescu, susține că cea mai importantă schimbare legislativă din 2015 a fost Ordonanța de Urgență prin care Ministerul Educației recunoaște diplomele absolvenților de studii universitare neautorizate.

„Ministerul Educației a luat această decizie, avându-se în vedere faptul că a pierdut peste 7.400 de procese prin care aceste diplome au fost recunoscute. Din păcate, această recunoaștere, forțată, nu înseamnă și plus valoare în competențele profesionale ale celor care sunt angajați în diverse domenii. În cazul unora, asta a însemnat reîncadrarea pe posturi cu studii superioare și este posibil să dea statul în judecată, cerând salarii mai mari retroactiv, având în vedere că au fost plătiți cu studii medii”, a declarat Simion Hăncescu.

În ceea de privește majorările salariale din acest sector, reprezentantul FSLI afirmă că, în anul 2015, a fost făcut un mic pas înainte.

„S-au acordat trei majorări salariale pentru personalul didactic, care, cumulate, înseamnă o creștere la finalul anului, comparativ cu începutul acestuia de 26,78%, iar pentru personalul nedidactic de 27,80%, fiind cele mai mari creșteri salariale obținute, într-un singur an, calculând din anul 2004”, spune Hăncescu.

Acesta afirmă că în comparație cu nivelul salariilor din administrație și ordine publică, în momentul de față, salariul mediu în învățământ este cu 54% mai mic.

Reprezentanții Federației Sanitas susțin că un impact negativ a avut prorogarea aplicării prevederilor OUG nr. 83/2014, care a condus la apariția suprapunerilor salariale, menținerea unei legislații ambigue în domeniul relațiilor de muncă în ceea ce privește Legea Dialogului Social a condus la imposibilitatea extinderii Contractului Colectiv de Muncă la nivel de sector de activitate, precum și desființarea Ministerului pentru dialog social și înființarea Ministerului Consultării Publice și Dialogului Civic.

La rândul său, președintele Cartel Alfa afirmă că în 2015 piața muncii a fost afectată negativ de: nemodificări substanțiale ale Legii dialogului social (L 62/2011); unificarea inspecției muncii cu asistența socială, proces nefinalizat încă; acordarea salariilor înalților demnitari; acordarea indemnizațiilor pensiilor pentru parlamentari și aleși locali; decizia Curții Constituționale referitoare la dreptul militanților sindicale de a fi protejați de abuzurile angajatorului din noiembrie 2015; sistem de impozitare (cod fiscal) demotivant pentru capitalul uman (forța de muncă) și foarte avantajos pentru deținătorii de capital.

Bogdan Iuliu Hossu susține că în 2016 piața muncii va fi afectată de forma deciziilor luate de actualul guvern referitor la punerea în funcție a disfuncționalităților sesizate pentru 2015.

Reprezentantul Cartel Alfa afirmă că printre prioritățile Ministerului Muncii ar trebui să se afle politicile de ocupare, de păstrare și creare de locuri de muncă, dar și modificarea Legii dialogului social, Legea noua de salarizare a sectorului bugetar, separarea inspecției muncii de asistența socială, întărirea inspecției muncii ca instrument de combatere a evaziunii fiscale pe piața muncii, întărirea și funcționarea efectiva a dialogului social tripartit la toate nivelele, implicarea partenerilor sociali în deciziile din domeniu în toate instituțiile statului care afectează piața muncii (sănătate, șomaj, pensii), corelarea bazelor de date din piața muncii cu cele legate de fiscalitate.

„Ținând cont că guvernul actual este pe un an, nu cred ca începerea a multor linii de reforma sunt benefice dacă ele nu se pot finaliza până în noiembrie 2016, deoarece experiența a arătat că un nou guvern nu continuă programele guvernului precedent. Preferăm să avem lucruri începute și finalizate„, a menționat Hossu.

De asemenea, reprezentanții Blocului Național Sindical (BNS) susțin că legislația muncii, în special Codul Muncii și Legea Dialogului Social se impun a fi revizuite, proiecte în acest sens fiind în dezbatere în Parlamentul României.