După ordonanța ”trenuleț”, care, printre multe altele, a înghețat salariile și pensiile, românilor li se mai pregătește ceva.
Executivul ar analiza o variantă de schimbare a modului în care sunt impozitate salariile, prin care impozitul pe venit să fie comasat cu contribuția la sănătate. Dacă această măsură va fi pusă în practică, ar însemna că salariile vor scădea cu circa trei la sută, susțin experții, citați de stirileprotv.
Comasarea impozitului pe venit cu contribuția la sănătate se numără printre variantele prin care să fie aduși mai mulți bani la buget, în condițiile deficitului mare, de circa 8,7 la sută, din 2024. Guvernul caută soluții pentru a reduce deficitul la șapte procente anul acesta, mai notează sursa citată.
Potrivit experților, comasarea impozitului pe venit cu cu contribuția la sănătate ar putea crește taxarea muncii până la 45 la sută din salariul brut pentru fiecare angajat. Salariile ar urma să scadă astfel cu circa 3 la sută.
În prezent, la un salariu brut de 10.000 de lei de pildă, după ce sunt oprite contribuțiile la pensie (25 la sută) și sănătate (10 la sută), iar la sumă rămasă (6.500 de lei) se aplică impozitul pe venit (10 la sută), salariul net este de 5.850 de lei. Conform variantei analizate de guvern, netul ar urma să scadă la 5.500 de lei. Adică 350 de lei mai puțin pe lună.
”Având în vedere că această cotă de impozitare se va aplica direct asupra venitului brut, acest lucru va însemna o scădere de 3 la sută din fiecare salariu net astăzi în România. Este o pârghie prin care se extrag mai mulți bani prin impozitarea muncii. Să nu uităm că atunci când vine vorba de o decizie politică de a colecta mai mulți bani la bugetul de stat, cea mai sigură variantă este să crești impozitarea în muncă, pentru că acele impozite sunt certe”, spune profesorul de economie Radu Ciobanu.
Profesorul de economie mondială Christian Năsulea spune că, din punct de vedere al problemelor bugetare, ”o să fie mai corectă această comasare”.
”Și pentru pensii și pentru sănătate – aceștia sunt niște bani care se duc în bugetul consolidat, în bugetul de stat și ei nu sunt opriți acolo ca să fie asigurarea personală de sănătate. Sunt bani luați de stat pentru a rezolva problemele bugetare. Din acest punct de vedere, o să fie mai corectă această comasare pentru că recunoaște în sfârșit și statul român că nu era o contribuție. Nu era o contribuție, era un alt impozit pe care îl plăteam ca să fie finanțate cheltuielile publice, că ajungeau o parte la sănătate sau statul avea nevoie să completeze bugetul din alte surse – este esența acestei probleme”, explică Năsulea.
Potrivit economiștilor, indiferent de variantele luate în calcul, nu se pune problema diminuării banilor pentru Sănătate. Bugetul Sănătății este decis de Guvern, iar suma este raportată la un procent din PIB, și nu la veniturile Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS).
”Ar urma statul să oprească mai mulți bani din munca oamenilor și aici m-aș aștepta să fie comasate, dar să fie și o reducere a procentului care este aplicat pentru contribuția – așa-zisa contribuție la sănătate, astfel încât să nu fie diminuate câștigurile în mână ale oamenilor – să fim pe la același nivel, dar să nu fie diminuate nivelurile oamenilor în condițiile în care și inflația face să fie greu de trăit pentru concetățenii noștri”, a mai spus prof. Christian Năsulea.
Executivul analizează și o altă variantă, conform căreia contribuția la sănătate și impozitul pe venit să se transforme într-o cotă unică de 16 la sută. În acest caz însă, spun experții, nu ar veni mai mulți bani la buget.
Ar mai exista și scenarii de creștere a TVA, de la 19 la 21 la sută, de aplicare a unui impozit progresiv pentru salariile mai mari de 5.000 de euro. Ministrul de Finanțe, Tánczos Barna, a negat însă aceste variante.
Citește și O nouă taxă creşte cu 10%. Câţi bani vor scoate din buzunar locuitorii din ianuarie 2025