Salariile românilor, mai mici cu 30% în 2022. Scăderea se va accentua în lunile următoare

Diferenţa dintre salariile românilor şi inflaţie se adânceşte de la lună la lună, iar specialiştii avertizează că decalajul va fi accentuat în lunile următoare de creşterile facturilor. Randamentul titlurilor de stat va urca spre 9% către finalul acestui an, față de doar 8% în prezent, în timp ce datoria publică se va apropia de 60% din PIB (limita maximă impusă de criteriile pentru adoptarea euro), iar prețurile imobiliarelor vor marca un recul de până la 15%, apreciază analiștii economici.

Specialiştii din mediul financiar bancar sunt de părere că actualul sistem economico financiar, caracterizat de inflaţie şi dobânzi ridicate, dublate de preţuri în creştere la utilităţi, penalizează de fapt deponenţii, favorizându-i pe cei care iau credite. În acest context, analiştii sunt de părere că salariile medii ale populaţiei sunt de două ori lovite în acest an: inflaţia coroborată cu dobânzile mici erodează cu circa 10% din economii şi venituri, în timp ce majorarea IRCC din 2 octombrie 2022 şi creşterea preţurilor la utilităţi aduce un alt impact, de 20%, în totalul veniturilor medii ale populaţiei.

George Simion intervine în scandalul salariilor demnitarilor: „Peste cadavrul meu se întâmplă aşa, toleranţă zero!”

„De aceea se vorbeşte acum despre majorarea salariilor şi a pensiilor. Pentru că acest minus de 30% trebuie suplinit de undeva. Probabil statul va da bani pentru acoperirea acestor găuri, iar nivelul datoriei publice se va îndrepta în curând către 60% din PIB”, subliniază unul dintre economiștii citați.

Alte articole

Marius Budăi face bilanțul măsurilor luate de guvernul Ciolacu pentru reducerea inflației. Care sunt cele mai mari scăderi de preț la alimente

Efectul plafonărilor impuse PSD după un an de guvernare: Guvernul Ciolacu a adus inflația de la peste 10% la mai puțin de 5%

Vorbind despre inflaţie şi dobânzi, analistul financiar şi preşedintele Asociaţiei Pensiilor Administrate Privat din România, Radu Crăciun, preciza într-un interviu acordat Economica.net că „inflaţia şi contextul macroeconomic au erodat o treime din economiile populaţiei în ultimii trei ani”, scrie economica.net.

Declaraţia sa viza şi activitatea de economisire propriu zisă, prin depozite bancare sau fonduri de investiţii, dar şi pe cea de economisire prin sistemul privat de pensii. Aşa cum a arătat Radu Crăciun, sistemul de pensii private a recuperat mult din pierderile de la începutul anului. În plus, trebuie să precizăm că declaraţia lui Radu Crăciun se referă strict la pierderile înregistrate de sistemul de economisire în ultimii trei ani şi nicidecum la perspectiva amplificării acestor pierderi din cauza majorării IRCC sau a preţurilor la utilităţi.

Salariile vor crește, însă probabil nu cu 30% cât sunt pierderile de venituri și nu fără efecte în datoria publică

Cei care au făcut studiile impactului negativ al inflaţiei, dobânzilor şi preţurilor la utilităţi asupra veniturilor populaţiei apreciază că actualii guvernanţi vor majora probabil salariile şi pensiile (teoretic ar trebui cu acelaşi cuantum al pierderii, adică 30% din venituri), lucru de care se vorbeşte deja în mediul politic. Care va fi impactul unei astfel de majorări a salariilor şi pensiilor? În primul rând, nevoia stringentă de finanţare pentru a acoperi aceste deficite se va traduce în majorarea randamentelor la titlurile de stat, care vor merge probabil către un nivel de 9% pe an. La ora actuală, dobânda la titlurile de stat pe termen lung, 9-10-12 ani este în jur de 8%.

Pensii şi salarii 2023. Ministrul Muncii, Marius Budăi, a anunţat că PSD a solicitat o creştere cu minim 10 la sută de la 1 ianuarie

Majorarea randamentelor la obligaţiunile guvernamentale va conduce părobabil la un nivel de 60% din PIB al datoriei publice anul viitor, iar politica financiar monetară actuală nu va face altceva decât să penalizeze deponenţii în favoarea celor care au contractat credite. În plus, o astfel de evoluţie, dacă va fi probată, nu va face altceva decât să conducă la o scădere a preţurilor pe piaţa imobiliară cu circa 15%. Scăderea preţurilor va fi dictată de scăderea cererii generată de majorarea dobânzilor.

Ministrul de Finanţe anunţă că a finalizat analiza cerută de premier privind neimpozitarea pensiilor sub 3.000 lei şi a supraimpozitării pensiilor „speciale” / O să discutăm când coaliţia consideră că e oportun. Probabil curând

Ministrul de Finanţe Adrian Câciu a declarat, întrebat recent, în ce stadiu este analiza cerută de premierul Ciucă privind neimpozitarea pensiilor sub 3.000 lei şi supraimpozitarea pensiilor „speciale”, că această analiză este finalizată şi va fi discutată de coaliţie la un moment oportun, probabil în curând.

„Analiza nu a fost numai pentru pragul de neimpozitare, ci pentru tot ceea ce înseamnă posibilitatea supraimpozitării a pensiilor aşa-zis speciale. Analiza este finalizată. Când coaliţia va considera că este oportun să discutăm şi probabil că în curând, pentru că vine şi jalonul din PNRR, vom avea această discuţie”, a afirmat Adrian Câciu, întrebat dacă e finalizată această analiză.

Chestionat ce soluţii vor fi pentru firmele care susţin că nu îşi permit costurile în plus care ar fi date de o majorare a salariului minim, ministrul Finanţelor a răspuns: „Discuţiile despre salariul minim au loc în fiecare toamnă. În fiecare toamnă se stabileşte care va fi salariul minim pentru anul viitor”.

„Va fi acest dialog cu toată economia şi va rezulta un punct de înţelegere. Evident te duci la o negociere cu propuneri, aşteptăm să vedem care vor fi ghidajele, după discuţia din coaliţie, şi după aceea va începe negocierea cu mediul de afaceri. Trebuie ţinut cont de faptul că şi salariaţii se confruntă, până la urmă cu greutăţi. De asemenea, trebuie să fim conştienţi de faptul că şi antreprenorii se confruntă cu greutăţi. Trebuie totul pus în balanţă. Lucrurile vor fi gestionate şi cred că într-o lună de zile, veţi vedea elementele care fac parte, până la urmă, din strategia fiscal-bugetară de anul viitor”, a completat Câciu.