Legea spune că, dacă datoria publică depășește 55% din PIB, dar se situează sub 60% din PIB, Guvernul trebuie să înghețe pensiile şi alte cheltuieli pentru asistența socială.
Ministerul de Finanțe a precizat că, în vederea menținerii indicatorului datorie guvernamentală în PIB la un nivel sustenabil, Guvernul are în vedere stimularea creșterii economice.
Printre măsurile pe care Guvernul le pregătește pentru a reduce datoria menționăm accelerarea digitalizării, reducerea evaziunii fiscale, optimizarea riscului fiscal, modificarea codului de procedură fiscală.
Greu de crezut că vor fi îngheţate pensiile în an electoral
Acest nivel de îndatorare plasează țara noastră la doar un procent distanță de pragul critic de 55% din PIB, punct la care legislația națională impune înghețarea pensiilor.
Experții Comisiei Europene anticipează că, în urma unui an electoral, deficitul public al României va crește, ajungând la 7% în 2025.
În contextul actual, datoria publică a depășit deja 52%, iar conform legii, atingerea pragului de 55% din PIB ar implica nu doar înghețarea pensiilor, ci și a altor forme de cheltuieli sociale, inclusiv salariile din sectorul public.
Deși legea prevede măsuri drastice în cazul unui deficit crescut, până în prezent, aceste măsuri nu au fost implementate. Situația economică dificilă necesită monitorizare continuă și posibile ajustări ale politicilor fiscale pentru a evita escaladarea crizei financiare.
Comisia Europeană a emis recent o avertizare privind economia României, indicând o creștere semnificativă a salariilor în sectorul public pe parcursul acestui an, în domenii precum educație, sănătate și apărare, cu o inflație aferentă estimată la două cifre. Cu toate acestea, se preconizează o încetinire notabilă a acestor creșteri salariale începând din 2025.
Pe de altă parte, în sectorul privat, situația salarială se caracterizează printr-o creștere mai moderată, cu excepția salariului minim pe economie, care va fi majorat la 3.700 lei brut în cursul acestui an. Această situație aduce în prim-plan câteva puncte cheie:
Sectorul privat experimentează o creștere salarială mai lentă, ceea ce ar putea sugera o stabilitate redusă în această zonă a pieței muncii.
În contextul deficitului bugetar, Comisia Europeană subliniază riscurile asociate cu creșterea accelerată a cheltuielilor curente ale statului. În pofida creșterilor salariale și a pensiilor, aceste măsuri sunt insuficiente pentru a asigura o îmbunătățire a nivelului de trai, întrucât:
Astfel, în ciuda intențiilor pozitive, politicile actuale riscă să nu ofere beneficii financiare pe termen lung cetățenilor, în contextul unui mediu economic global din ce în ce mai volatil.
Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naţionale (BNR), a atras atenţia Guvernului să fie foarte atent cum gestionează „partea de cheltuieli făcând comparații care nu sunt potrivite”.
Întrebat dacă în 2025 consideră că va fi cazul aplicării unor măsuri mai drastice, inclusiv cea a înghețării pensiilor şi salariilor, mai ales că este o lege în acest sens care stipulează că dacă datoria publică depășește 50% din PIB această măsură de poate aplica, Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naţionale, a spus:
„Unde e lege, nu-i tocmeală. Când datoria depășește 50% trebuie luate măsuri. Nu știm care vor fi acele măsuri și când se vor lua, dar ele se vor lua. Încurajăm, pe căile pe care putem să le avem și noi, Guvernul să facă această corecție fiscală, dar este greu, recunoaștem.
Într-un an și electoral, și cu aceste discuții nesfârșite despre cum să se facă corecția fiscală. Atenție mare la încercarea de a tăia numai pe partea de cheltuieli și făcând comparații care nu sunt potrivite. Mai mult, nu pot să spun”, a precizat recent Mugur Isărescu, guvernatorul BNR.