Salariile, taxate de la peste 3.000 de lei, după modelul pensiilor. Ce se întâmplă cu sporurile şi grilele bugetarilor din 2025

Legea salarizării unitare: România nu a primit în 2024 nici un euro de la Uniunea Europeană din cele aproximativ 5 miliarde pe care le-ar fi avut la dispoziție. Motivul este acela că țara noastră este în întârziere cu implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

Concret, este vorba despre Legea Salarizării Bugetare care la acest moment ar fi trebuit să se afle într-un stadiu avansat, sau chiar adoptată.

„În momentul în care vom avea absolut toate deciziile legate de Legea Salarizării luate, voi fi prima care vă voi informa. Deocamdată, suntem la prima reformă, cea legată de pensii”, a declarat pentru Europa Liberă ministrul Muncii, Simona Bucura-Oprescu.

Guvernul a stabilit noul plafon al pensiilor până la care se pot acorda medicamente compensate cu 90%. Anunţ oficial de la CNAS

Este una dintre condițiile importante, dacă România vrea să solicite Comisiei Europene a patra tranșă de bani din PNRR în valoare de 2,7 miliarde de euro.

”Iar Guvernul nu poate depune la Comisia Europeană cererea de plată numărul patru până ce nu primește răspunsul final și banii din tranșa trei de la Comisia Europeană.

Întârzierea din a treia etapă este legată tot de lipsa reformelor asumate de Executiv încă din 2021” scriu jurnaliștii Europei Libere.

Ministerul Muncii a început să lucreze la proiectul de lege încă din 2023, doar că nimeni nu a văzut proiectul până acum.

Sporuri de maxim 20% și o nouă grilă de salarizare pentru bugetari

Ministrul Muncii, Simona Bucura Oprescu, a vorbit totuși despre unele dintre principiile care se vor regăsi în noua lege a salarizării.

„Noi avem angajamente luate pe partea de echitate, pe respectarea coeficienților și reașezare a coeficienților cât mai corect în interiorul familiilor ocupaționale, pe solicitarea de a avea o grilă (n.r. de salarizare) inclusiv pentru administrația publică locală, pe solicitarea de a avea un nivel al sporurilor de maximum 20%”.

O altă prevedere din viitoarea lege va permite acordarea unor prime la stat, în funcție de performanță. Salariile bugetarilor se vor întinde pe o scară cu 12 trepte, în care cel mai mare salariu îl va avea președintele țării.

După criza economică provocată de pandemia de Covid, în 2022, Uniunea Europeană a decis să acorde statelor membre aproape 650 de miliarde de euro, împrumuturi și granturi (nerambursabile) pentru redresarea companiilor și piețelor.

Cu acești bani, cele 27 de state trebuie să facă investiții și reforme. României i-au fost alocate – după negocieri și renegocieri – aproximativ 27 de miliarde de euro, în zece tranșe.

EXCLUSIV Pensii 2024. Daniel Baciu anunţă o nouă majorare a pensiilor mici: „Este în procedură accelerată în Parlament”

La mijlocul perioadei de aplicare a programului, după doar două tranșe, România a atras 9,4 miliarde de euro, din care a folosit efectiv 3 miliarde de euro.

Diferența de peste 6 miliarde de euro stă la Banca Națională, din motive pe care politicienii refuză să le explice public, se mai arată în analiza publicației amintite.

Programul de finanțare se încheie în 2026. România nu a reușit să se țină de jaloanele asumate. Nici măcar de cele mai simple, cum ar fi reducerea cu 50 % a numirilor interimare/temporare în consiliile de administrație ale companiilor de stat sau reforma RAPPS. Termenul era sfârșitul anului trecut.

Adio salarii diferențiate, la aceleași studii și experiență. Ministrul Muncii: Legea salarizării unitare va elimina toate inechităţile

Posturile din sistemul public vor fi ierarhizate în 12 grade, în funcție de complexitatea acestora, unde 1 reprezintă cel mai redus nivel de complexitate, iar 12 – cel mai înalt.

De exemplu, pentru gradul 1, cu cel mai mic nivel de complexitate, funcțiile reprezentative sunt cele de paznic, secretar-dactilograf, spălătoreasă.
Posturile de grad 1 necesită de obicei studii medii. Munca este repetitivă și constă în sarcini simple, de rutină. Sunt funcții de execuție care presupun activitatea limitată la respectarea unor proceduri bine definite. Condițiile de muncă pot implica, în unele cazuri, expunere la condiții de lucru sau climat temporar debilitante fizic și/sau manipularea unor materiale grele, murdare sau periculoase.

Posturi precum cele de polițist local, economist, instructor de educație, asistent maternal profesionist sunt evaluate în proiectul legii salarizării bugetarilor la gradul 4 de complexitate a muncii. Gradul 4 este asociat funcțiilor de execuție cu studii superioare, cu activitate relativ simplă sau funcțiilor cu studii medii cu activitate cu nivel sporit de complexitate/varietate și nivel mediu de responsabilitate.

Posturile de educatoare, învățătoare, asistent social, au grad de complexitate 5 în proiectul legii salarizării bugetarilor.

Inspector vamal, șef lucrări (lector universitar), registrator de carte funciară, profesor preuniversitar, expert criminalist, dirijor, consilier superior (nivel central), consilier parlamentar, toate au grad de complexitate 7 în proiectul noii legi a salarizării bugetarilor.

Şef administraţie financiară, inginer şef cadastru, director (funcţie publica, minister), grefier şef secţie, şef birou vamal, farmacist, acestea au grad de complexitate 8 în proiectul noii legi a salarizării bugetarilor.

Judecător, decan, medic director medical, auditor public extern, profesor universitar, arhitect șef, programator IT, director general (funcție publică, minister), director financiar contabil spital, au grad de complexitate 9 în proiectul legii salarizării bugetarilor.

Director cu funcție de auditor public extern, secretar general, manager spital, adjunct al procurorului general, au grad de complexitate 10 în proiectul legii salarizării bugetarilor, potrivit Economica.ro.

Legea salarizării unitare. Sporuri şi compensare cu timp liber pentru bugetarii care lucrează în weekend

Legea salarizării unitare. Reprezentanţii Federaţiei Naţionale a Sindicatelor Unite din Poliţia Locală România afiliată la BNS, Eugen Tone şi Cosmin Alexandru Iordache, au participat la invitaţia ministrului Muncii, Simona Bucura – Oprescu, la consultările cu organizaţiile sindicale, legate de proiectul noii legi a salărizării în domeniul bugetar, privind domeniul de activitate “Administraţie publică locală”. Propunerile sindicatului au vuzat compensarea cu timp liber corespunzător sau cu plata unui spor, pentru munca prestată în zilele de sâmbete, duminici şi sărbători legale, precum şi menţinerea în plată a coeficienţilor stabiliţi de consiliile locale fără a fi diminuaţi atunci când creşte valoarea salariului minin pe economie, precum şi după aplicarea noii legi a salarizării.

Cine sunt românii care primesc lunar pensii de 5.000 de lei! Anunț de ultimă oră din partea Casei Naționale de Pensii

”Noul proiect, care este elaborat cu coordonarea Băncii Mondiale şi a Comisiei Europene, are ca principiu salarizarea în funcţie de anumite criterii ( studii, experienţă, complexitate, creativitate, ”diversitate, responsabilitate decizională, conducere, coordonare, supervizare, comunicare, condiţii de muncă, incompatibilităţi şi situaţii speciale). Salarizarea este stabilită de la nivelul 1 la maxim nivelul 12. Noua lege a salarizării pentru familia ocupaţională administraţie publică locală, conform propunerii Ministerului Muncii, se doreşte a stabili grile unice de salarizare pentru angajaţii din acest domeniu”, precizează sindicaliştii.

Legea salarizării unitare. Potrivit  Federaţiei Naţionale a Sindicatelor Unite din Poliţia Locală România, în principiu legea va intra în vigoare cel mai devreme, după 1 ianuarie 2025, termenul din PNRR de adoptare a acesteia fiind sfărşitul anului 2024, după ce se va stabili forma finală în Parlament şi se doreşte a fi aplicată într-o singură etapă, pentru a nu mai creea problemele cauzate de vechea lege care trebuia aplicată etapizat în 5 ani.

”Ministerul Dezvoltării şi Administraţiei a anunţat că susţine propunerea AMR, AOR, ACR şi UCJR privind aplicarea unor grile standard de salarizare pentru administraţia publică locală dar şi cu o componentă flexibilă”, spune sindicatul, precizânsd că a adus la cunoştinţă ministrului că în prezent sunt discriminări şi inechităţi în ceea ce priveşte actuala Lege 153/2017, în cadrul aceleaşi unităţi administrative sunt salarii diferite pentru aceeaşi funcţie din cadrul unor instituţii locale, precum şi că unii poliţişti locali beneficiează de indemnizaţie de hrană cu toate că în lege se stabilesc drepturi de hrană conform OG 26/1994, iar în unele localităţi nu beneficiează deloc.

Tichete educaţionale. Cine sunt copiii care vor beneficia de 500 de lei de la stat. Sprijinul e valabil în perioada 2023-2027

Principalele propuneri ale Federaţiei au fost ”compensarea cu timp liber corespunzător sau cu plata unui spor, pentru munca prestată în zilele de sâmbete, duminici şi sărbători legale de personalul poliţiei locale, acordarea obligatorie a drepturilor de hrană personalului poliţiei locale,  obligarea unităţilor administrativ-teritoriale de a efectua determinările privind desfăşurare activităţii în condiţii vătămătoare şi acordarea sporului aferent, precum şi menţinerea în plată a coeficienţilor stabiliţi de consiliile locale fără a fi diminuaţi atunci când creşte valoarea salariului minin pe economie, precum şi după aplicarea noii legi a salarizării”, se mai arată în comunicat.

Ministrul Simona Bucura-Oprescu a subliniat, încă o dată, că avem nevoie de o administrație eficientă, orientată către cetățean, iar, în acest sens, o lege a salarizării în sectorul bugetar care să stimuleze performanța reprezintă un obiectiv esențial.

Ministrul a arătat că se dorește o lege a salarizării bazată pe echitate. De asemenea, reprezentanții sindicatelor s-au arătat interesați să contribuie la elaborarea unei legislații care să aducă stabilitate și predictibilitate.

„Prin noua lege a salarizării ne dorim o reierarhizare care să aducă echitate, atât în interiorul familiilor ocupaționale, cât și pe verticală. Adică la muncă egală, plată egală. De asemenea, ne dorim să avem o formulă care să aducă performanță în sectorul bugetar printr-un sistem de salarizare compus dintr-o parte fixă și una variabilă”, a mai completat ministrul Simona Bucura-Oprescu.