Salariul minim se majorează, dar nu şi pentru cei cu studii superioare. Anunţul premierului Orban

UPDATE: Ministrul de Finanțe, Florin Cîțu, a declarat că eliminarea salariului minim diferențiat în funcție de studii este un lucru normal și că România este singura țară din Uniunea Europeană în care există un astfel de salariu. „România e singura țară cu mai multe salarii minime. Discriminarea a apărut atunci când au apărut mai multe salarii minime”, a explicat Cițu.

UPDATE: Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, marţi, că salariul minim va creşte pentru că acest lucru este o necesitate. De asemenea, şeful statului a spus că rectificarea bugetară pregătită de Guvern este necesară, pentru că trebuie alocate sume către pensii şi alte datorii care trebuie plătite. În ceea ce priveşte bugetul pentru 2020, Iohannis a spus că va fi dificilă încadrarea în limita de deficit de 3%.

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, marţi, că a avut o discuţie „aşezată şi aplicată” cu premierul şi cu ministrul Finanţelor pe tema rectificării bugetare, a deficitului şi a bugetului pentru anul 2020.

„Mi-au prezentat câteva date, câteva abordări, în special în legătură cu rectificarea bugetară, dar dar am discutat şi despre salariul minim. Datele sunt clare, cifrele sunt reci şi concluziile sunt un pic mai complexe şi, din păcate, a trebuit să constatăm că situaţia este cea care este, deficitul va trece, este clar între timp, de 4%. Pe de altă parte, este la fel de clar că anumite cheltuieli trebuie făcute”, a spus Iohannis.

Alte articole

Târguri de Crăciun 2024. TAROM oferă prețuri promoționale pentru șase destinații renumite, în perioada sărbătorilor de iarnă

Se reduc sporurile bugetarilor. Reforma salarizării în sectorul public are efecte nefaste

UPDATE: Premierul Ludovic Orban a explicat, astăzi, la începutul ședinței de guvern, de ce salariul minim nu va crește cu 100 de lei, așa cum promisese PSD. „Sigur că această temă a salariului minim pe economie este o temă pe care există o varietate mare de puncte de vedere exprimate, care nu întotdeauna converg. Am încercat să căutăm să găsit o formulă de creștere a salariului minim care să țină de date obiective din economie, pe indicatori economici, care să țină cont de realități, dar să atingă și obiectivul salariului minim. Analizând creșterile, putem constata că nu a existat o regulă precisă în ultimii cinci ani, că această regulă s-a făcut pe fază de voință din partea Guvernului și nu pe baza luării în calcul a unor elemente.

Este aproape sigur. Guvernul Orban va susține o majorare a salariului minim cu 7,2%. Decizia ar urma să fie luată oficial astăzi. Mai mult, Guvernul Orban va elimina salariul diferențiat în funcție de studii.

Trei variante de lucru pentru MAJORAREA SALARIULUI MINIM pe economie, analizate de Ministerul Muncii

Surse din Guvern spun că Executivul va susţine, în cadrul discuţiilor de azi cu patronatele, sindicatele şi BNR, varianta ca salariul să fie majorat cu 7,2%, adică o creştere netă de 83 de lei. În plus, de la 1 ianuarie, ar dispărea salariul minim diferenţiat pentru studii superioare şi medii.

Guvernul a elaborat trei scenarii privind creșterea, începând cu ianuarie 2020, a cuantumului salariului minim brut pe economie, potrivit unui document guvernamental obțnut de STIRIPESURSE.RO: 

Scenariul I

Majorarea salariului minim brut cu rata anuală a inflației în luna octombrie 2019 (3,4%), conform datelor INS și cu creșterea reală a productivității muncii pe persoană angajată în anul 2018 (3,7%), conform datelor Eurostat, ceea ce înseamnă o majorare cu 7,2%, respectiv de la 2080 lei la 2230 lei.

Acest scenariu prezintă avantajul că asigură politicii salariului minim un caracter de sustenabilitate, generat de componenta de productivitate, pe lângă acela de menținere a puterii de cumpărare, generat de componenta ratei inflației. 

Scenariul II

Majorarea salariului minim brut cu rata anuală a inflației în luna octombrie 2019 (3,4%), conform datelor INS și cu creșterea reală a productivității muncii pe persoană angajată în anul 2018 (3,7%), conform datelor Eurostat, ceea ce înseamnă o majorare cu 7,2%, respectiv de la 2080 lei la 2230 lei;

În plus față de scenariul 1, se instituie unui mecanism de corecție în funcție de dinamica creșterii economice:

➢ în cazul în care diferență dintre creșterea economică prognozată pentru anul în care se majorează salariul minim și cea estimată pentru anul precedent este în intervalul +/- 0,5 puncte procentuale, ceea ce înseamnă un grad ridicat de stabilitate a creșterii economice, coeficientul de creștere fiind 0%;

➢ în cazul în care această diferență este mai mare de 0,5 puncte procentuale şi până la 1,5 puncte procentuale, se adaugă sau se scade proporțional, fără a depăși 1 punct procentual;

➢ în cazul în care această diferență este mai mare de 2 puncte procentuale, se adaugă sau se scade proporțional, negociat, fără a depăși 2 puncte procentuale.

Pe lângă faptul că se asigură sustenabilitatea și se majorează puterea de cumpărare a salariului minim, prin această metodă se evită agravarea situației economice prin deteriorarea profitabilității firmelor ca urmare a unor costuri suplimentare nesustenabile, când are loc o încetinire abruptă a dinamicii PIB, iar pe de altă parte creează premisele ca salariații să beneficieze suplimentar de efectele unei accelerări a dinamicii PIB în anul pentru care se ia decizia de majorare. Mecanismul de corecție funcționează și ca un stabilizator al profitabilității sectorului privat.

Scenariul III

Majorarea salariului minim brut cu rata anuală a inflației în luna octombrie (3,4%), conform datelor INS și cu creșterea reală a productivității muncii pe persoană angajată în anul 2018 (3,7%), conform datelor Eurostat, ceea ce înseamnă o majorare cu 7,2%, respectiv de la 2080 lei la 2230 lei;

În plus față de Scenariul 1, se instituie un mecanism de corecție în funcție de rata șomajului, respectiv: coeficientul de corecție este un procent din diferența dintre rata efectivă și „rata naturală” a șomajului, acesta fiind negociat cu partenerii sociali.

Pentru „rata naturală” a șomajului se folosește NAWRU (non-accelerating wages rate of unemployment, respectiv acea rată a șomajului care nu exercită presiuni suplimentare în sensul creșterii salariilor), estimată cu ajutorul metodologiei comune la nivelul tuturor statelor membre UE, iar pentru rata efectivă a șomajului se folosește cea determinată conform metodologiei Biroului Internațional al Muncii.

Această metodă prezintă, în plus față de sustenabilitate și majorarea puterii de cumpărare, avantajul că ține cont de poziția ciclică a economiei și contribuie la atenuarea excesului de cerere prin luarea în considerare a situației de pe piața muncii. În cazul în care rata șomajului efectiv coboară sub nivelul său natural, procentul de creștere a salariului minim rezultat la primul paragraf este diminuat și în acest fel creșterea câștigului mediu brut este încetinită față de scenariul I, presiunile inflaționiste se reduc iar excesul de cerere, dacă este cazul, se atenuează.

O situare a ratei efective a șomajului peste rata naturală este compatibilă cu necesitatea unei creșteri a salariului minim pentru angajarea de forță de muncă și diminuarea șomajului. Mecanismul de corecție funcționează și ca un stabilizator al pieței muncii. Pentru anul următor, mecanismul de corecție nu va fi aplicat întrucât creșterea PIB pentru 2020 este previzionată la 4,1%, de la 4,0% cât se estimează pentru anul 2019, iar rata șomajului conform metodologiei BIM este prognozată la 3,8%, rată egală cu cea naturală.

Reprezentanții guvernului, în frunte cu ministrul Muncii, Violeta Alexandru, au dat asigurări, în cursul săptămânii, că nu s-a luat încă nicio decizie cu privire la salariul minim pe economie și că nu se va stabili nimic concret înainte de a fi consultați și partenerii sociali.

Mai mult decât atât, Violeta Alexandru a confirmat faptul că va avea loc o majorare a salariului minim, doar că nu s-a definitivat cuantumul acestei creșteri.