Salariul minim 2024. Cu ce bani rămân în mână 2 milioane de români după majorarea de la 1 iulie 2024

Salariul minim ar urma să crească de la 1 iulie 2024, astfel că aproape două milioane de români ar urma să primească bani în plus pe card. Ultima creștere a avut loc în octombrie anul trecut, atunci când salariul a ajuns la 3.300 de lei, atât cât este și în prezent.

Urmează ca guvernanții să analizeze impactul pe care această creștere îl va avea asupra bugetului de stat dar trebuie văzut și dacă angajatorii pot susține această majorare.

Salarii profesori 2024. Miercuri, dascălii primesc pe card primele lefurile majorate din acest an. Majorări semnificative pentru directori

Ministerul Muncii a propus, la finele anului trecut, creșterea salariului minim la 3.700 de lei, începând cu 1 iulie 2024. ”Pentru anul 2024 se propune stabilirea salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată la 3.700 lei lunar începând cu data de 1 iulie 2024.

Alte articole

Țara în care românii pot primi salarii de peste 6.000 euro. Vezi ce posturi sunt disponibile

Ce salariu primește un casier de la Mega Image. Veniturile diferă de la un oraș la altul

În primul rând, guvernanții propun o creștere a salariului minim pe economie la 3700 de lei începând cu 1 iulie 2024. Aceasta va rezulta într-un salariu minim net crescut cu 138 de lei, aducând în mână un total de 2217 lei pentru angajați.

Cu toate acestea, reprezentanții mediului de afaceri exprimă rezerve cu privire la o creștere atât de semnificativă, preferând o majorare mai modestă, până la 3500 de lei, începând cu 1 septembrie 2024. Această alternativă ar conduce la o creștere de doar 28 de lei la salariul net, rezultând într-un total de 2107 lei pentru angajații cu salariul minim

Salariul minim față de anul 2023:

• majorarea salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată de la 3.300 lei în anul 2023 la 3.700 lei în anul 2024 reprezintă o creștere de 12,12 %, ceea ce în valoare absolută înseamnă 400 de lei în sumă brută.
  în valoare netă salariul este de 2.239 lei (fără scutirea de 200 lei), majorarea pe net fiind de 160 lei, creșterea valorii nete în raport cu 2.079 lei în prezent este de 7,7 %.
  pentru un program complet de lucru de 168,000 ore, în medie, pe lună, în anul 2024 valoarea medie orară a salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată de 3.700 lei reprezintă 22,024/oră.
  majorarea salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată de la 3.436 lei în anul 2023 la 3.700 lei în anul 2024 reprezintă o creștere de 7,7%, ceea ce în valoare absolută înseamnă 264 de lei în sumă brută.

Ponderea salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată de 3.700 lei în câștigul salarial mediu brut de 7.567 lei prognozat pentru anul 2024 de către Comisia Națională de Strategie și Prognoză, este de 48,9 %.

Sute de români au șansa să câștige salarii de peste 5.800 de lei net pe lună! Gigantul internațional care face angajări masive și nu se uită la bani
De majorarea salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată la 3.700 lei vor beneficia un număr de 1.813.197 salariați.

Pentru sectorul agricol și industria alimentară

• în valoare netă salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată este de 2.544 lei (cu scutirea de impozit și reducerea CAS), majorarea pe net fiind de 182 lei, creșterea valorii nete în raport cu 2.362 lei în prezent este de 7,7 %.
  pentru un program complet de lucru de 168,000 ore, în medie, pe lună, în anul 2024 valoarea medie orară a salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată de 3.700 lei reprezintă 22,024/oră.

Pentru sectorul construcții

• salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată este de 4.582 lei lunar, pentru un program normal de lucru în medie de 165,333 ore pe lună, reprezentând în medie 27,714 lei/oră.
  în valoare netă salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată este în prezent de 3.150 lei (cu scutirea de impozit și reducerea CAS).

De majorarea salariului de bază minim brut pe țară la 3.700 lei vor beneficia un număr de 132.751 salariați din sectorul agricol și industria alimentară.

Marius Budăi a detaliat semnificația acestei majorări. „Este, practic, implementarea salariului minim european în România. Aceste sume au fost planificate încă din anul trecut. Decizia nu este una luată peste noapte, ci este un principiu susținut de Marcel Ciolacu, care propune ca de la 1 ianuarie 2025 nimeni să nu primească un salariu sub 500 de euro net.

Toate aceste aspecte trebuie analizate într-un context mai amplu. Directiva este deja aprobată, iar acum trebuie transpusă în legislație. Principiile sunt foarte clare. Ideea de bază este de a menține un echilibru, dar în același timp de a asigura o viață decentă pentru oameni”, a declarat Marius Budăi. 

„Am discutat anul trecut că începând cu 1 iulie 2024 salariul minim va fi de 3700 de lei, dar există și această direcție propusă de Marcel Ciolacu pentru ca începând cu 1 ianuarie 2025 să nu mai existe salarii sub 500 de euro”, a adăugat fostul ministru.

Mircea Coșea, profesor de economie, a explicat motivele întârzierii în implementarea acestor măsuri care ar putea fi de ajutor real pentru cetățeni.

„Întârzierea vine din considerentele efectelor semnificative și adesea adverse pe care aceste măsuri le pot avea. Creșterea salariului minim reprezintă una dintre cele mai sensibile și delicate chestiuni în politica economică, deoarece nu este legată de productivitate. Salariul minim este mai degrabă o problemă socială, fiind destinat să asigure un nivel minim de trai pentru activități care nu necesită calificare sau pregătire specializată.

Creșterea propusă, deși necesară dată fiind poziția României cu cele mai mici salarii minime din Europa, exercită o presiune considerabilă asupra angajatorilor. Aceștia sunt responsabili de plata salariilor, iar în condițiile în care economia nu se dezvoltă corespunzător, această presiune poate deveni problematică, mai ales în contextul creșterii impozitelor și taxelor impuse de Ordonanța Trenulețul.

Așadar, deși în principiu este o măsură benefică, trebuie abordată cu atenție și calculată în detaliu, pentru a evita atât situațiile dificile pentru întreprinzători, cât și deteriorarea competitivității economice a României, precum și scăderea investițiilor străine”, a explicat profesorul Mircea Coșea