Guvernul și-a propus să urce treptat salariul minim până în 2025, atingând valoarea de 3.900 de lei în 2024, iar zilele trecute a apărut în presa centrală ideea că este luată în calcul o primă creștere chiar toamna asta, adică mai devreme cu aproape jumătate de an decât se așteptau antreprenorii. Vestea îi determină pe antreprenori să caute soluții precum majorarea prețurilor, reducerea personalului sau chiar închiderea afacerilor, ne arată un sondaj. Doar că implementarea venitului minim european până în 2024 este o prioritate pentru România, care, deși a crescut salariul minim în ultimii ani, se află încă în coada clasamentului european la acest capitol.
Premierul Ciolacu, veşti bune pentru români: „Vom mări salariul minim, vom mări salariile”
Anul 2023 a început cu creșterea salariului minim în toate sectoarele de activitate, dar cea mai mare creștere a înregistrat-o sectorul construcțiilor. Astfel, avem, la ora actuală, un salariu minim de 3.000 de lei (valoarea general aplicabilă) și unul de 4.000 de lei (în sectorul construcțiilor), precum și un beneficiu de netaxare la salariul de 3.000 de lei care se aplică tot anul acesta atâta timp cât nivelul salarial rămâne neschimbat – mai exact, angajatorii plătesc pentru brutul de 3.000 de lei taxe salariale ca pentru un salariu brut de 2.800 de lei.
Dacă ne uităm peste programul de guvernare, salariul minim va crește semnificativ până în 2025, întrucât în legislația internă va fi transpusă directiva ce prevede ca salariul minim brut garantat în plată să reprezinte 50% din salariul mediu brut. Planul din programul de guvernare este ca salariul minim brut în 2024 să ajungă la 3.900 de lei (acordat în două tranșe), ceea ce ar însemna că până la final de 2024 avem o creștere de aproape o treime față de valoarea cu care a debutat anul acesta, iar în construcții, salariul minim ar ajunge în 2024 la 4.500 de lei, la fel și în sectorul agroalimentar, unde acum minimul e tot de 3.000 de lei (se are în vedere și reducerea decalajelor regionale cu 15% până la sfârșitul anului 2024). „La 1 ianuarie 2025, niciun salariat cu normă întreagă și cu un copil în întreținere nu va câștiga mai puțin de 500 euro net lunar” – asta înseamnă un salariu brut de peste 4.100 de lei.
Nu mai departe de săptămâna trecută, în presă a apărut informația că ar urma să avem o creștere salarială chiar de la 1 septembrie, când salariul minim ar ajunge la 3.300 de lei (valoarea general aplicabilă) și la 4.500 de lei în construcții. De la 1 ianuarie, salariul minim ar ajunge la 3.750 de lei. Asta, practic, ar însemna că Guvernul se apropie tot mai mult de valoarea propusă în programul de guvernare, adică 3.900 de lei la final de 2024, trebuind doar să mai avem o creștere pe finalul anului viitor. Dacă nu vom mai înregistra nicio creștere anul acesta, cel mai probabil vom asista la două creșteri semnificative anul viitor.
Printre respondenții unui recent sondaj al Consiliul Național al IMM-urilor din România (CNIPMMR), dintre care majoritatea microîntreprinderi din zona serviciilor, peste 90% au spus că nu-și doresc o creștere salarială de la 1 septembrie, ci de la 1 ianuarie. Antreprenorii respondenți se declară însă, majoritar, în imposibilitatea de a crește salariile în următoarea perioadă. Motivul principal: costurile și așa ridicate cu forța de muncă.
Ca răspuns la creșterile salariale impuse de Guvern, antreprenorii din sondajul CNIPMMR au spus că vor recurge la creșterea prețurilor, la reducerea schemei de personal ori diminuarea activității și reducerea programului de lucru, însă au fost printre respondenți și unii care au declarat că vor închide activitatea. Soluții pentru echilibrarea situației ar fi, spun antreprenorii, regândirea nivelului de taxare a muncii, netaxarea diferenței pe care ar trebui să o aplice, precum și impozitarea progresivă a salariilor. În final, la întrebarea care consideră că va fi procentul de reducere de personal ca urmare a creșterii salariului minim, antreprenorii au răspuns în proporție de 35,8% că vor diminua schema de personal între 10%-50%, 34,8% vor diminua până în 10%, 19,1% nu vor diminua personalul deloc și 10,2% vor diminua peste 50% din personal.
Desigur, faptul că România trebuie să implementeze venitul minim european adecvat până în 2024 nu este un scenariu puțin probabil, ci este aproape o certitudine. Pasul pe care România trebuie să-l facă este însă unul destul de mare, întrucât țara noastră se regăsește acum printre ultimele țări din UE la nivelul salariului minim, pe locul 20 din 22. Directiva 2.041/2022 privind salariul minim adecvat în UE va trebui transpusă și la noi, iar rolul acesteia, deși nu e acela de a uniformiza salariile minime din țările UE, așa cum s-a spus de mai multe ori, este acela de a stabili nivelul acestuia în funcție de condițiile sociale și economice, puterea de cumpărare, nivelul productivității și evoluțiile indicatorilor macroeconomici la nivel național – mai multe discuții pe seama directivei, în această analiză semnată de EY România.
La 1 ianuarie 2019, salariul minim în România era 2.080 de lei. Dacă urmărim dezideratele din programul de guvernare și presupunem că vor fi puse în practică, la 1 ianuarie 2025 salariul minim aproape că se va fi dublat. Desigur, asta s-a întâmplat și între 2015 și 2019 (când, de la 1.050 de lei, salariul a ajuns la 2.080 de lei). Creșterea salariului minim, puțin câte puțin, aduce după sine necesitatea de a crește și restul salariilor dintr-o companie. Totodată, noii angajați obțin salarii din ce în ce mai mari, întrucât „pretenția” candidatului la negociere este de la an la an tot mai mare.
România are al doilea cel mai mic salariu minim din Uniunea Europeană, după Bulgaria, dar rata medie anuală de creștere între iulie 2013 și iulie 2023 a fost cea mai mare: +12,9 %, arată cele mai recente date publicate de Eurostat, biroul statistic al UE, potrivit Economedia.
În iulie 2023, salariile minime din statele membre ale UE variau de la 399 de euro pe lună în Bulgaria la 2.508 euro pe lună în Luxemburg.
Cum variază salariile minime naționale în UE
Salariile minime în statele membre ale UE au variat de la 399 pe lună în Bulgaria la 2.508 de euro pe lună în Luxemburg.
La 1 iulie 2023, 22 din cele 27 de state membre ale UE aveau un salariu minim național, inclusiv Cipru (de la 1 ianuarie 2023). Țările UE care nu aveau un salariu minim național erau Danemarca, Italia, Austria, Finlanda și Suedia. Salariile minime lunare variază foarte mult de la un stat membru la altul, de la 399 EUR în Bulgaria la 2 508 EUR în Luxemburg.
Dintre cele nouă țări candidate și potențial candidate, șapte aveau un salariu minim național (Muntenegru, Macedonia de Nord, Albania, Serbia, Turcia, Ucraina și Moldova), ceea ce nu era cazul Bosniei și Herțegovinei și nici al Kosovo.
Pe baza nivelului salariilor minime lunare brute naționale aplicabile la 1 iulie 2023, exprimate în euro, statele membre ale UE în cauză pot fi clasificate în trei grupe diferite.
Grupul 1, cu un salariu minim național de peste 1 500 EUR pe lună. Acest grup include: Luxemburg, Germania, Țările de Jos, Belgia, Irlanda și Franța. Salariile minime naționale ale acestora variază între 1 747 EUR în Franța și 2 508 EUR în Luxemburg.
Grupul 2, cu un salariu minim național mai mare de 1 000 EUR, dar mai mic de 1 500 EUR pe lună. Acest grup include: Spania și Slovenia. Salariile minime naționale au fost de 1 203 EUR în Slovenia și de 1 260 EUR în Spania.
Grupul 3, cu un salariu minim național mai mic de 1 000 EUR pe lună. Acest grup include: Cipru, Grecia, Portugalia, Lituania, Letuania, Malta, Polonia, Cehia, Estonia, Slovacia, Croația, Ungaria, Letonia, România și Bulgaria. Salariile minime naționale ale acestor țări variază între 399 EUR în Bulgaria și 940 EUR în Cipru.
Toate țările candidate și potențial candidate cu un salariu minim național, pentru care există date disponibile, ar face parte din grupul 3, cu niveluri ale salariului minim care variază între 375 EUR în Albania și 532 EUR în Muntenegru.
Statele Unite s-ar încadra în grupa 2 (1 156 EUR pe lună, la nivel federal).
Rata medie anuală de creștere între iulie 2013 și iulie 2023 a fost cea mai mare în România (+12,9 %), urmată de Lituania (+11,2 %), Bulgaria (+9,7 %) și Cehia (+9,0 %). Cele mai mici rate medii anuale de creștere dintre statele membre ale UE au fost înregistrate în Malta (+1,7 %) și Franța (+2,0 %).
Salariile minime exprimate în standarde de putere de cumpărare
Disparitățile dintre salariile minime sunt considerabil mai mici după ajustarea diferențelor de nivel al prețurilor
Figura 2 compară salariile minime brute aplicabile la 1 iulie 2023, după ajustarea acestora la diferențele de preț dintre țări. Acest lucru se face prin utilizarea parităților puterii de cumpărare (PPC) pentru cheltuielile de consum final ale gospodăriilor. După cum era de așteptat, această ajustare reduce diferențele dintre țări. În termeni de SPP, statele membre ale UE cu salariul minim național pot fi clasificate în două grupuri diferite (a se vedea figura 2, țările din afara UE sunt prezentate separat).
Grupa 1, cu un salariu minim național mai mare de 1 000 SPP. Acest grup include: Germania, Luxemburg, Țările de Jos, Belgia, Franța, Slovenia, Spania, Irlanda, Polonia, Lituania, România, Grecia și Cipru. Salariile minime naționale ale acestora au variat de la 1 032 PPS în Cipru la 1 835 PPS în Germania.
Grupa 2, cu un salariu minim național mai mic de 1 000 SPP. Acest grup include: Portugalia, Croația, Croația, Malta, Cehia, Ungaria, Estonia, Slovacia, Letonia și Bulgaria. Salariile minime naționale ale acestora variază între 679 PPS în Bulgaria și 986 PPS în Portugalia.
Toate țările candidate și potențial candidate care au un salariu minim național ar aparține grupului 2, cu niveluri ale salariului minim cuprinse între 549 SPP în Albania și 930 SPP în Turcia[3]. Statele Unite ale Americii (SPP 896) s-ar încadra, de asemenea, în grupa 2.
Salariul minim brut din România s-a majorat la 3.000 de lei (aproximativ 612 euro), începând cu 1 ianuarie 2023, de la suma de 2.550 lei anterior. Conform unui comunicat al ministerului Muncii, această modificare a salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată reprezintă o creștere de 17,6%, ceea ce în valoare absolută înseamnă 450 de lei. Salariul minim net luat „în mână” a ajuns astfel la 1.863 lei, majorarea netă fiind de 339 lei, iar creșterea pe net de 22,2%. De majorarea salariului de bază minim de 3.000 de lei urma să beneficieze 2.181.134 de salariați, conform ministerului.