Salariul minim va crește la 500 de euro iar salariul mediu va atinge 1000 de euro, mai spune Marcel Ciolacu.
”Astăzi avem una dintre cele mai mari poveri fiscale din Uniunea Europeană la salariile mici, de două ori mai mare decât în Germania. În plus, știm cu toții, că o treime din salariații din România primesc acum salariul minim de 3000 de lei brut, adică 1900 de lei net. Pe baza dialogului cu sindicatele și patronatele, vom crește salariul minim pentru a reduce numărul salariaților cu normă întreagă aflați în sărăcie.
Toți cei care muncesc trebuie să aibă asigurat un nivel de trai decent. La finalul acestui mandat orice angajat trebuie să câștige minimum 500 de euro lunar iar câștigul salariului mediu net să ajungă la 1000 de euro”, a mai declarat Marcel Ciolacu.
Program guvernareÎn prezent, salariul minim pe economie este de 3.000 de lei, bani din care un angajat român rămâne cu 1.898 de lei în mână. Diferența de peste 1.100 de lei se reține direct la angajator, de unde este virată la bugetul de stat sub formă de impozite și contribuții sociale.
Din anul 2024, nivelul salariului minim pe economie ar trebui să crească la 3.800 de lei, în urma unor noi reglementări de la nivelul Uniunii Europene.
Uniunea Europeană vrea să stabilească un „salariu minim european”, care nu va avea însă aceeași valoare în toate țările.
Salariul minim european se va calcula în funcție de veniturile medii din fiecare țară. El va fi stabilit la 50% din salariul mediu național, estimat la 7.600 de lei în 2024.
Astfel, salariul net (adică primit în mână de angajați) ar urma să crească la 2.250 de lei, faţă de 1.898 lei cât este în prezent, dar şi taxele se vor mări şi vor ajunge la 1.550 de lei, potrivit adevarul.ro.
În prezent, salariul minim pe economie în România este de 3.000 de lei. Din acesta, salariatul rămâne în mână cu 1.898 de lei. Cei 1.100 de lei în minus sunt reținuți de către angajator, care trebuie să îi vireze direct la bugetul de stat sub formă de impozite și contribuții sociale.
Citește și: Messi ofertat din Arabia Saudită după suspendarea de la PSG. Salariul propus este unul enorm, record absolut
Începând cu anul următor, salariu minim pe enonomie ar urma să fie majorat, datorită unor reglementări impuse de Uniunea Europeană. Este programat ca UE să stabilească un „salariu minim european”. Totuși, acesta nu va avea aceeași valoare în toate țările.
Acest salariu minim european va fi calculat în funcție de veniturile medii care există în fiecare țară în parte. El va fi stabilit la 50% din valoarea salariului mediu națioonal. În România, acest lucru ar însemna că vor rămâne în mână cu 2.250 de lei, dar și taxele vor fi majorate la 1,550 lei.
Majorările ar urma să fie făcute în 2024, an electoral, și nu etapizat, până în 2026, conform directivei UE. Pe lângă capitalul electoral, politicienii beneficiază și de o creștere consistentă a veniturilor, fiindcă salariile bugetarilor de lux sunt raportate la salariul minim pe economie, indexat de 9-10 ori.
Un spor de 25% la salariul minim înmulțit cu 10 ar depăși inflația fără probleme. În schimb, la baza piramidei salariale, ceea ce se primește în plus va fi topit de inflație: deși vor avea mai mulți bani în mână, românii vor putea cumpăra mai puțin decât înainte de majorare. Analiștii economici sunt îngrijorați de această manevră populistă. Creșterea nefundamentată a salariului minim ar duce la scăderea competitivității pe piețele externe, la închiderea multor firme și deci la șomaj, se arată într-o minută a Consiliului BNR.
”După ce au obligat ca orice afacere din România, indiferent de dimensiuni, să aibă minimum un angajat cu salariu pentru care să se plătească contribuţii (şi s-au lăudat, astfel, cu această formă de iobăgie de iz fanariot, neîntâlnită nicăieri în lumea civilizată), era de aşteptat să vină din nou cu ideea de a creşte salariul minim, a răspuns analistul economic. Însă, realitatea arată că nu există, în acest moment, nici măcar un minim studiu de impact legat de efectele creşterii salariului minim. S-ar putea să fie un adevărat bumerang economic care, în loc de efecte pozitive – o creştere a bunăstării oamenilor, să provoace inflaţie şi disponibilizări de personal”, a spus Negrescu.