Experții fitosanitari au analizat peste 1300 de probe de legume din România și au găsit în peste 40% dintre ele urme de substanțe periculoase pentru sănătate, o cifră dublă față de anul anterior. Cele mai periculoase sunt mărarul și salata, 67% dintre probele luate la acestea indicând prezența pesticidelor, precum și roșiile, cu 64% din probe indicând substanțe periculoase pentru sănătate. La unele produse, cantitățile de pesticide detectate au fost cu mult peste nivelul maxim admis.
”Autoritatea Națională Fitosanitară a prelevat și a analizat în anul 2023, un număr total de 2.122 de probe de legume, din care 1.323 probe au fost analizate la Laboratorul pentru Controlul Reziduurilor de Pesticide în Plante și Produse Vegetale ( LCRPPPV ) – București și 799 probe la Laboratorul Regional pentru Controlul Reziduurilor de Pesticide în Plante și Produse Vegetale ( LRCRPPPV ) – Târgu Mureș”, informează Viața Satului, pe pagina de facebook a emisiunii.
Potrivit raportului aferent anului 2023, publicat de Autoritatea Națională Fitosanitară ( ANF ), analizele efectuate de laboratorul din București au relevat că ”procentul de legume cu reziduuri de pesticide a crescut față de anul 2022, de la 27,9%, la 40,1%”.
Din cele 1.323 probe de legume analizate la București, 531 probe (40,1% ) au avut reziduuri de pesticide: 504 probe cu reziduuri de pesticide sub nivelul maxim admis și 27 de probe cu reziduuri de pesticide peste nivelul maxim admis sau cu reziduuri ale unor substanțe active interzise în Uniunea Europeană (probe neconforme).
Legumele cu procent mare de probe cu reziduuri de pesticide au fost: mărarul, 67% ( 18 probe din 27 ), salata, 67% ( 64 p din 96 ) și tomatele, 64% ( 259 p din 403 ). Reziduurile de pesticide întâlnite în legume sunt, în special: azoxistrobin, ciprodinil, etefon, boscalid, acetamiprid, fluopiram, cipermetrin, fenxeamid și piraclostrobin. Reziduurile de pesticide detectate în legume provin, în special, de la tratamentele cu fungicide, urmate de cele cu insecticide și regulatori de creștere.
Probele neconforme au fost: 7 probe de tomate, 5 probe de mărar, 4 probe de ardei, 4 probe de spanac, 3 probe de țelină cu frunze, o probă de ceapă verde, o probă de pătrunjel cu frunze, o probă de castraveți cornișon și o probă de fasole boabe ). În aceste probe au fost depistate reziduuri de: carbendazim, acetamiprid, clorotalonil, clorpirifos ( interzis ), clorpirifos-metil ( interzis ), cipermetrin, dimetoat, formetanat, imidacloprid, linuron, miclobutanil, pirimifos-metil, spirodiclofen, tiametoxam.
Județele arondate fitosanitar laboratorului din București sunt: Arad, Argeș, Bacău, Brăila, Buzău, Călărași, Constanța, Caraș-Severin, Dâmbovița, Dolj, Gorj, Galați, Hunedoara, Ilfov, Ialomița, Iași, Mehedinți, Mureș, Olt, Prahova, Tulcea, Timiș, Teleorman, Vâlcea, Vrancea, Vaslui, București.
Citește și: Au apărut primele roşii româneşti. Preţuri colosale pentru „trufandalele autohtone” în supermarketuri
Medicul Radu Țincu a explicat la Digi24 că expunerea îndelungată la aceste pesticide are impact pe termen lung și mediu – poate duce la apariția cancerului limfatic, gastric, mamar, uterin, la leucemie și dereglarea funcților endocrine. Potrivit medicului, studiile au arătat în ultimii 10-15 ani că expunerea îndelungată la pesticide duce la boli neurologice degenerative. El a recomandat ca legumele și fructele să fie spălate foarte bine, timp de câteva minute, înainte de a fi consumate.