„Salt înainte” în medicina personalizată a cancerului. Descoperirea care ar putea duce la vindecarea pacienţilor

16 pacienți cu cancer netratabil au fost introduși într-un test clinic în care sistemul lor imunitar a fost reproiectat pentru a ataca tumorile, anunţă BBC.

Fiecare persoană a avut un tratament dezvoltat doar pentru ea, care a vizat punctele slabe specifice din tumora lor. Lucrarea se concentrează pe o parte a sistemului imunitar numită celule T, care patrulează organismul și inspectează alte celule pentru probleme. Se folosesc proteine ​​- numite receptori – pentru a adulmeca eficient semnele de infecție sau celulele deviante care au devenit canceroase.

Cancerele pot fi dificil de identificat pentru celulele T. Un virus este net diferit de corpul uman, dar cancerele sunt mai subtile, deoarece sunt o versiune coruptă a propriilor noastre celule. Ideea terapiei este de a crește nivelul acestor celule T care depistează cancerul. Trebuie să fie adaptat fiecărui pacient, deoarece fiecare tumoră este unică.

Cercetătorii au cercetat sângele pacientului pentru celule T rare care aveau deja receptori care le-ar putea adulmeca cancerul. Apoi au recoltat alte celule T care nu au putut găsi cancerul și le-au reproiectat. Receptorii lor originali, care pot găsi alte probleme sau infecții, au fost înlocuiți cu cei de la celulele T care caută cancer. În cele din urmă, aceste celule T modificate au fost apoi introduse înapoi în pacient pentru a căuta tumora.

Alte articole

Unul dintre cei mai modești politicieni, fostul președinte Jose Mujica, și-a luat rămas bun. Suferă de cancer: „Mor, nu mai cereţi interviuri”

EXCLUSIV Prof. dr. Mircea Beuran explică motivele pentru care a explodat numărul tinerilor diagnosticaţi cu cancer: „Am operat pacienţi de 94-96 de ani. Sunt optimişti şi niciodată nu întreabă dacă mor. La tineri, asta e prima întrebare: boala asta mă omoară?”

Transformarea celulelor T într-o formă care poate vâna cancerul necesită o manipulare genetică considerabilă atât pentru a elimina instrucțiunile genetice pentru construirea vechilor receptori, cât și pentru a le oferi instrucțiuni pentru cei noi.

A fost posibilă datorită progreselor extraordinare ale tehnologiei de editare genetică Crispr, care acționează ca o pereche de foarfece moleculare – permițând oamenilor de știință să manipuleze cu ușurință ADN-ul. Cercetătorii care au dezvoltat Crispr au câștigat Premiul Nobel pentru Chimie în 2020.