ZILE LIBERE mai puţine, SÂMBĂTĂ ar putea deveni zi lucrătoare. Ce spune iniţiatorul proiectului

O schimbare legislativă ar putea schimba programul de muncă al Românilor. PNL a depus un proiect de lege prin care vrea să facă sâmbăta zi lucrătoare. Anunțul a fost făcut de șeful Serviciului de Comunicare al Ministerului Muncii, Cristian Vasilcoiu.

Veste proastă pentru români. Vor lucra şi în WEEKEND fără zile libere în compensaţie

Proiectul ar lăsa la latitudinea angajatului să aleagă dacă muncește sâmbătă plătit sau la schimb cu o altă zi liberă din săptămână.

„Viitorul fost ministru PNL al Muncii vrea sa facă sâmbăta zi lucrătoare! Hai ura!”, a scris Cristian Vasilcoiu pe Facebook.

Proiectul de lege, depus la Camera Deputaților, a fost inițiat de doi deputați PNL: Dan Vîlceanu și Florica Cherecheș.

Alte articole

Câte zile libere vor avea românii în ianuarie 2025. Când își pot planifica prima mini-vacanta

Săptămâna de lucru de 4 zile. Minivacanţă în fiecare săptămână în Japonia şi program flexibil pentru părinţi

Aleșii au depus un proiect legislativ de modificare a Codului Muncii, astfel încât angajaţii să poată presta muncă în una din zilele de repaus săptămânal şi să primească o compensaţie financiară.

„Regimul juridic al muncii prestate în zilele de repaus săptămânal este reglementat de norme ce ţin de două instituţii juridice, respectiv cele care reglementează munca suplimentară, pe de-o parte, şi cele care privesc repausul săptămânal, pe de-altă parte”, se arată în expunerea de motive.

ZILE LIBERE. Când s-a stabilit următoarea zi liberă după Rusalii. Compensaţii pentru cei care lucrează

Modificarea ar fi în interesul angajatorului dar şi al salariaţilor, sunt de părere liberalii. „Este de altfel o soluţie logică, o astfel de interpretare fiind nu numai în interesul angajatorului, ci şi al angajaţilor. În practivă, poziţia oficială a multor ITM-uri este frecvent contrazisă de preferinţele individuale ale salariaţilor care optează pentru suplimentarea veniturilor prin prestarea de muncă suplimentară”, se mai arată în expunerea de motive. 

În acest sens, proiectul are în vedere modificarea unui articol al Codului Muncii din care să reiasă că salariatul poate fi compensat şi doar financiar, fără a depăşi durata de opt ore de muncă, iar repausul săptămânal să scadă la 24 de ore. „În cazul în care repausul în zilele de sâmbătă şi duminică ar prejudicia interesul public sau desfăşurarea normală a activităţii, repausul săptămânal poate fi acordat şi în alte zile stabilite prin contractul colectiv de muncă aplicabil sau prin regulamentul intern.Cu acordul salariatului, munca prestată cu caracter ocazional, într-o zi de repaus săptămânal, se poate compensa şi doar financiar, dar durata ei nu poate depăşi 8 ore, astfel încât repausul săptămânal să fie de minim 24 de ore. Munca prestată în această situaţie se va plăti cu un spor de minim 75% din salariul de bază, agreat între salariat şi angajator”, se arată în propunerea de modificare a legii.

Ce spun iniţiatorii

„În momentul de faţă, Codul Muncii prevede 48 de ore lucrătoare pe săptămână, inclusiv orele suplimentare. Dacă ai împărţi cele 48 de ore lucrătoare pe zile, ar veni şi sâmbăta. Şi totuşi, nu a venit nimeni să spună până acum că un ministru sau altul, sau cine a făcut Codul Muncii, îi obligă pe români să muncească şi sâmbăta. De ce? Pentru că obligatorii sunt doar 40 de ore. Restul de 8 ore sunt suplimentare. Şi orele suplimentare sunt mereu opţiunea salariatului. Adică angajatorul nu poate obliga salariatul să vină să lucreze suplimentar. Acum, Codul Muncii prevede aceste 48 de ore lucrătoare şi apoi 48 ore de repaus. Adică dacă vrei să lucrezi acele 8 ore suplimentare sâmbăta, ele se suprapun cu ziua liberă. Ceea ce este ilogic! Adică nu îmi poţi spune că trebuie să şi lucrez, dar mă şi obligi să am zi de repaus. Eu îmi propun ca, dacă un om vrea să vină la lucru, să câştige bani suplimentar faţă de salariul din cartea de muncă, trebuie să îi ofer posibilitatea să lucreze acele 8 ore suplimentare la care el are dreptul nu doar în timpul săptămânii, ci şi sâmbăta, dacă el asta vrea”, a explicat Dan Vîlceanu. 

Se deschide negocierea între salariat şi angajator 

„Şi atunci, ca să îi pot crea posibilitatea asta, fără ca angajatorul să îi spună că îi dă o zi liberă pentru ziua de sâmbătă, cum se întâmplă astăzi. Adică azi angajatul ia acelaşi salariu dacă munceşte acele 8 ore suplimentare sâmbătă. Eu îi ofer angajatului posibilitatea să negocieze cum lucrează acele opt ore suplimentare, strict opţionale repet. Nu scurtează nimeni weekendul salariaţilor, vorbim de ore suplimentare opţionale. În continuare, timpul de lucru rămâne 8 ore, cinci zile pe săptămână. Dar legat de orele suplimentare dăm posiblitatea aceasta angajatorilor şi angajaţilor. Unii ar vrea să lucreze, dar depind de transport spre exemplu şi nu au cu ce ajunge acasă. Sau au copii, sau alte obligaţii în program care îi împiedică să lucreze suplimentar. Şi ar dori, poate, să lucreze sâmbăta pentru nişte bani în plus. Acum nu se poate, pentru că un angajator, dacă poate să îţi dea liber în loc să te plătească, el mereu va alege să te plătească”, a mai explicat deputatul liberal. 

Situaţiile ilegale, puse şi în vina angajaţilor. Piaţa muncii oferă posibilităţi 

Întrebat ce se întâmplă cu salariaţii care sunt obligaţi să muncească 6 zile pe săptămână, fără a câştiga bani în plus faţă de salariul de pe cartea de muncă, deputatul PNL a explicat că piaţa muncii din România are un deficit atât de mare de personal, încât nu ar trebui să îi fie imposibil nimănui să îşi găsească un nou loc de muncă.  

„Mă puneţi să vă explic ce se întâmplă într-o situaţie ilegală, neprevăzută de lege. Dacă angajatul este obligat să muncească sâmbăta şi  nu primeşte bani în plus, de ce mai stă la locul de muncă? Varianta lipsei de opţiuni  nu mai există acum, pentru că există un deficit de un milion de persoane în piaţa muncii. Foarte mulţi pleacă din ţară, nu mai ai cu cine lucra. Staţi de vorbă cu patroni şi vă vor spune că atunci când un salariat vine şi spune că pleacă, se roagă de ei să rămână. Situaţia pe piaţa muncii este complet diferită acum de cea de acum câţiva ani şi nu pentru că s-au creat locuri de muncă, ci pentru că forţa de muncă migrează. Chiar dacă în alte state se lucrează în condiţii mai drastice, acolo românii sunt plătiţi. Oamenii vor să vină la muncă, dar vor şi să fie plătiţi. În momentul în care muncesc suplimentar şi voi lua acelaşi salariu la final de lună, nu voi mai avea dorinţă să vin, pentru că nu are rost. Eu provin din privat şi salariaţii mei îmi spuneau că vor să vină să câştige bani. Voiau să lucreze şi şapte zile pe săptămână, fiind din mediul rural. Asta mai ales iarna, când nu aveau activitate. Nu poţi face asta, pentru că nu sunt eficienţi, dar mă refer la o situaţie în care oamenii vor să lucreze pentru un ban în plus. Dacă tu, ca angajator, nu îi oferi posibilitatea să ia bani în plus pentru munca prestată, nu are niciun motiv să mai lucreze. 

Repet, ca să fie foarte clar, noi intervenim pe ceea ce înseamnă ore suplimentare opţionale, nu pe ce înseamnă obligaţie”, a mai spus Dan Vîlceanu, în exclusivitate pentru DC NEWS. 

Codul Muncii

„Art. 137. [repausul saptamanal]
(1) Repausul saptamanal este de 48 de ore consecutive, de regula sambata si duminica.
(2) In cazul in care repausul in zilele de sambata si duminica ar prejudicia interesul public sau desfasurarea normala a activitatii, repausul saptamanal poate fi acordat si in alte zile stabilite prin contractul colectiv de munca aplicabil sau prin regulamentul intern.
(3) In situatia prevazuta la alin. (2) salariatii vor beneficia de un spor la salariu stabilit prin contractul colectiv de munca sau, dupa caz, prin contractul individual de munca.
(4) In situatii de exceptie zilele de repaus saptamanal sunt acordate cumulat, dupa o perioada de activitate continua ce nu poate depasi 14 zile calendaristice, cu autorizarea inspectoratului teritorial de munca si cu acordul sindicatului sau, dupa caz, al reprezentantilor salariatilor.
(5) Salariatii al caror repaus saptamanal se acorda in conditiile alin. (4) au dreptul la dublul compensatiilor cuvenite potrivit art. 123 alin. (2)”, este notat în Codul Muncii, momentan.