Sâmbăta morților 2024! Colivă tradițională după o rețetă specială a măicuțelor de la Mănăstirea Prislop. Era preferata părintelui Arsenie Boca

Sâmbăta morților 2024! Colivă tradițională după o rețetă specială a măicuțelor de la Mănăstirea Prislop. Noi am descoperit o rețetă tradițională de colivă pe care măicuțele de la Mănăstriea Prislop o pregătesc de zeci de ani pentru astfel de ritualuri.

Citește și Moșii de iarnă 2024. Tradiții de Sâmbăta Morților, ziua în care se pomenesc cei trecuți în neființă

Sâmbăta morților 2024! Colivă tradițională după o rețetă specială a măicuțelor de la Mănăstirea Prislop

Se spune că această colivă era preferata părintelui Arsenie Boca, deoarece era extrem de simplă, dar foarte delicioasă.

Ingrediente: 

Alte articole

Elena Lasconi a mers la mănăstire după ce a votat: ”M-am rugat pentru democrație, pace și înțelegere între noi!”

Cremă de zahăr ars ca la mănăstire. Maica Isidora de la Arnota a dezvăluit rețeta și secretele ei

• 500 g arpacaş;
• 350 g zahar;
• 350 g nucă;
• 6 pliculețe zahar vanilat;
• 5 lingurițe coaja de lămâie;
• 100 g stafide;
• 1 pachet zahar pudra pentru ornat.

Mod de preparare: 

Pentru început se spală arpacașul și se pune la fiet. Atenție, pentru această reţetă de colivă tradiţională măicuțele de la Prislop spun că este nevoie de trei ori şi jumătate mai multă apă decât arpacaş.

După ce a fost pus pe foc, arpacașul se lasă fiert timp de 60 de minute și este gata atunci când crapă sau înflorește.

Între timp, se alege nuca și se dă prin maşina de tocat sau se macină.

Apoi, se adaugă zahărul şi un praf de sare în arpacaș și se amestecă mereu, ca să nu se lipească de fundul vasului.

Când arpacașul pentru colivă este fiert, se dă deoparte şi se lasă la răcit cu un prosop curat umezit pus deasupra, ca să nu prindă coajă foarte groasă. Atenție, arpacasul se lasă să se răcească până a doua zi.

Prepararea propriu zisă a rețetei de colivă tradiţională începe a doua zi de dimineață. Concret, arpacașul se amestecă cu nuca, zahărul vanilat, coaja de lămâie sau stafide.

După ce s-au amestecat ingredientele bine, coliva se așează pe o farfurie și se ornează după gust.

Moșii de Iarnă sunt primii din seria celor șapte sâmbete dedicate Moșilor, culminând cu Duminica Floriilor. În această zi, se țin parastase și se oferă pomană.

Cei care respectă tradiția de a oferi pomană de Sâmbăta Morților știu că există anumite alimente care pot fi incluse în aceste pachete, cum ar fi coliva, colacii și vinul, care sunt sfințite de preoți împreună cu pomelnicul ce amintește de cei decedați.

În plus față de aceste alimente tradiționale, credincioșii pot oferi și alte produse, precum piftie, preparate din carne, mere, brânză sau plăcinte, în funcție de preferințele și posibilitățile lor.

Obiceiurile legate de Moșii de Iarnă variază în funcție de regiunea din România. De exemplu, în Muntenia, se obișnuiește să se pună un bănuț în fiecare pachet, simbolizând belșugul.

În Transilvania, în pachetele oferite de Moșii de Iarnă se găsește și faimoasa prăjitură „pupi”, alături de alte dulciuri și alimente tradiționale. Indiferent de regiune, niciun pachet nu este complet fără o lumânare aprinsă.

Sâmbăta Morților nu este marcată doar prin parastase, ci și prin abstinența de la muncă a credincioșilor din România, care își dedică o mare parte din timp rugăciunii pentru cei decedați.

Moșii de Iarnă sunt importante și pentru că marchează începutul Postului Paștelui, în care cununiile religioase sunt interzise până după Paște, mai precis, după Duminica Tomii.

Există numeroase superstiții legate de Moșii de Iarnă, cele mai cunoscute fiind interdicția de a lucra și de a spăla. Tradiția spune că cei care încalcă aceste superstiții vor avea parte de necazuri tot restul anului.

Citește și Moșii de iarnă 2024! Ce fel de alimente trebuie să conțină pachetul pe care îl dăm de pomană în Sâmbăta Morților