Sănătatea şi bunăstarea tinerilor de vârstă şcolară, afectate de inegalităţi sociale

Numărul tinerilor de 15 de ani care au fumat pentru prima dată la vârsta de 13 ani a scăzut în mod semnificativ din 2010, indică acest studiu pan-european realizat de OMS pe copii de vârstă școlară. Documentul avertizează, însă, că, deși 80% dintre respondenți s-au declarat în general foarte mulțumiți de condițiile în care trăiesc, diferențele dintre sexe și de statut socio-economic afectează în mod negativ sănătatea, bunăstarea și stilul de viață al tinerilor într-o etapă importantă a vieții lor.

Studiul dedicat comportamentului în materie de sănătate al copiilor de vârsta școlară (The Health Behaviour in School-aged Children, HBSC), actualizat o dată la patru ani, relevă că proporția tinerilor europeni de 15 ani care au indicat că au fumat prima țigară la vârsta de 13 ani sau mai devreme a scăzut de la 24% la 17% între 2009/2010, perioadă în care a fost realizat studiul precedent, și 2013-2014, când a fost realizat actualul studiu.

Scăderea a fost mai pronunțată în rândul fetelor (de la 22% la 13%) decât în rândul băieților (de la 26% la 22%), iar datele nu au indicat nicio asociere semnificativă cu bunăstarea familiei, ceea ce ne arată că fumatul este doar parțial legat de factori socio-economici.

Acest rezultat pozitiv legat de fumat este însă temperat de alte aspecte ale studiului, cum ar fi satisfacția generală față de viață care scade pe măsură ce tinerii avansează în vârstă sau în rândul tinerilor care provin din familii cu venituri mai mici.

Alte articole

GALERIE FOTO Adriana Bahmuțeanu, scandal cu copiii la Tribunal: „M-a împins cu mâna când i-am spus: «Bună, mami»”

Daniela Crudu a izbucnit în plâns când a vorbit despre venirea pe lume a fiului său: „A fost ținut și în incubator. Mi l-a adus după două zile”

Pe de altă altă parte, studiile succesive efectuate începând cu 2002 au arătat că diferențele în ceea ce privește satisfacția față de viață în rândul adolescenților din Europa de Vest și de Est s-au redus, în condițiile în care țări precum Croația, Estonia, Letonia, Lituania, Federația Rusă și Ucraina au raportat creșteri semnificative ale nivelului de satisfacție față de viață în perioada amintită, deși cifrele s-au stabilizat de la ultimul studiu din 2010.

Datele colectate pentru acest raport se bazează pe chestionare completate de mii de adolescenți, garantând astfel că vocile și preocupările acestora pot fi pe deplin luate în considerare atunci când OMS elaborează strategiile, politicile și acțiunile europene pentru îmbunătățirea sănătății și bunăstării copiilor și adolescenților. Studiul se înscrie astfel într-un corp tot mai mare de dovezi care solicită intervențiii mai eficiente și mai punctuale din partea guvernelor și factorilor de decizie pentru a aborda efectele inegalităților sociale, de sănătate și de gen în rândul tinerilor din Europa.

În pofida progreselor considerabile în ceea ce privește sănătatea adolescenților, cum ar fi reducerea binevenită a proporției adolescenților care se apucă de fumat, mulți dintre aceștia se confruntă cu inegalități uriașe. Este cazul fetelor și copiilor din familiile cu venituri mai mici, unde datele indică în mod constant o sănătate mentală și fizică mai precare și mai puțină activitate fizică decât în cazul băieților și copiilor din familiile mai bogate. În acest sens, datele furnizate de studiul HBSC ne indică intervenții care pot reduce acest decalaj și sprijini dezvoltarea unor comportamente pozitive în materie de sănătate, pe tot parcursul vieții.

Rezultate studiului subliniază disparitățile majore de gen în materie de sănătate, care apar sau se agravează în perioada adolescenței. Deși fetele sunt mai înclinate să consume fructe și legume și să se spele pe dinți decât băieții, percepția despre sine este mai negativă și dau dovadă de un echilibru mental mai precar. Pe de altă parte, băieții sunt în general mai activi din punct de vedere fizic, însă mai predispuși sa se angajeze în comportamente mai riscante decât fetele. Diferențele dintre țări ne arată importanța înțelegerii rolului pe care îl joacă normele de gen și așteptările culturale în influențarea comportamentului, a indicat Jo Inchley, coordonatoarea HBSC International și redactor principal al raportului.

O mare parte din strategia europeană a OMS pentru îmbunătățirea sănătății copilului și adolescentului are la bază date extrase din studii succesive HBSC. De asemenea, de la momentul publicării primului studiu de acest fel în urmă cu 33 de ani, el a influențat politicile și legislația în numeroase state europene.

Citeşte şi Şapte dovezi că tânăra generaţie este mai bună decât părinţii lor