SĂNĂTATEA TA: De ce este important să includem MAGNEZIUL în dieta zilnică

„Intervenția este necesară în acel moment când nu se găsește o cauză clară pentru o stare clinică reclamată de către pacient, fiind în primul rând greu identificat un astfel de deficit, un diagnostic este sugerat printr-un sindrom de fragilitate prezent, care poate conduce către o astfel de idee, în măsura în care examenul clinic și investigațiile biochimice uzuale sunt relativ normale”, a declarat, pentru AGERPRES, șeful Departamentului de Diabet Nutriție al SUUMC „Carol Davila”, dr. Ciprian Constantin.

Potrivit acestuia, magneziu este un astfel de oligoelement ce acționează ca factor de creștere, tonic general, este regenerator, echilibrant psihic, antidepresiv și tranchilizant, esențial pentru celula vie, intervine alături de calciu și fosfor în controlul excitabilității musculare, înlesnește metabolismul vitaminei C și al calciului.

De asemenea, acesta mai are rolul de a fi unul dintre constituenții principali ai scheletului și dinților, este cofactor pentru mai mult de 300 de enzime.

Medicul a explicat că funcția majoră a magneziului este de a stabiliza enzime ( ATP-ul — adenozin trifosfatul) în anumite reacții biochimice dependente enzimatic.

Alte articole

Criză majoră în Sănătate: o ordonanţă de urgenţă le interzice medicilor pensionari să își continue activitatea în spitale. Semnal de alarmaă tras de SANITAS

Cum poţi ajunge dator la stat până la 8.000 lei pe an fără să ştii. Capcana fiscală în care cad mulţi români

„Necesarul zilnic de magneziu este de aproximativ 300 mg zilnic (la adult), mai mare în timpul sarcinii (400mg/zi). Corpul uman are în medie 25g de Mg. Alimente cu conținut mare în clorofilă sunt bogate în magneziu — salata, ceapa verde, urzici, dar și germenii de grâu ( 400mg/100g) — bogați și în acid fitic ce impiedică absorbția Mg — fasolea uscată (370mg/100mg), alunele (150mg/100mg), soia (310mg/100mg). Unul dintre cele mai bogate alimente în magneziu este cacaua — aproximativ 420 mg/100g. Fructele au magneziu: prunele — 40mg/100g, bananele — 35 mg/100g și unele legume: pătrunjelul — 26 mg, spanacul — 50 mg”, a arătat dr. Ciprian Constantin.

Potrivit acestuia, deficitul de Magneziu se manifestă prin crampe musculare, hiper-emotivitate și senzație de lipsă de aer.

„Poate apărea și un deficit de sinteză al proteinelor necesare matricii organice. Simptomatologia deficitului de Mg este nespecifică și se poate manifesta și prin furnicături (parestezii) și amorțeli ale mâinilor și picioarelor, fragilitate a unghiilor, diferite reacții alergice, carii dentare, insomnii rebele, etc”, a afirmat șeful Departamentului de Diabet Nutriție al SUUMC „Carol Davila”.

El a susținut că, potrivit unor studii ale cercetătorilor americani, peste 30% dintre femeile a căror dietă a fost urmărită au un aport mai mic de Mg, deoarece alimentele bogate caloric au și un aport mare de Mg. Refacerea unui astfel de deficit necesită o perioadă mai mare, deoarece numărul alimentelor bogate în Mg este relativ restrâns, dacă se face strict prin controlul dietei și prin reglarea acestui aport doar prin intervenție medicală nutrițională.

„Concluzionând, lipsa unui astfel de oligoelement este neclar exprimată în clinică — în cazul deficitului minor — și rar căutată. Este confundată și cu lipsa Calciului. Ionograma uzuală poate conține și Mg, dacă medicul curant este sensibilizat de simptomele frustre, de prezentarea clinică și eventual de o anchetă alimentară corectă și, mai ales, de corecția inițială, fără rezultat, cu Calciu”, a explicat medicul.

Citeşte şi Dr. Oz: 3 nutriţionişti te învaţă cum să mănânci ca să nu te îngraşi