Organizația politică ce pretinde că reprezintă interesele secuilor și militează pentru autonomia Ținutului Secuiesc susțin intrarea României în Schengen doar dacă Guvernul respectă protecția minorităților.
Consiliul Național face referire la angajamentele din 1993, când România a intrat în Consiliul Europei.
O altă pretenție a organizației din Covasna este ca statul să reconstituie proprietățile naționalizate ale bisericilor și să permită înființarea școlilor bisericești.
Președintele Consiliului Secuiesc a trimis și o scrisoare premierului Nicolae Ciucă și președinților celor două camere ale Parlamentului. Alături de această scrisoare mai sunt și alte 108 pagini de documente care fac referire la nemulțumirea secuilor.
În urmă cu o lună, înainte de votul din consiliul JAI privind aderarea României, Consiliul Naţional Secuiesc (CNS) a solicitat ministerelor de Externe ale statelor membre ale spaţiului Schengen să solicite informaţii de la liderii bisericilor maghiare şi de la organizaţiile de reprezentare a intereselor maghiare din România despre situaţia din ţară, despre respectarea drepturilor omului și ale minorităților. Abia apoi, în funcție de punctul de vedere primit de la aceste organizații, ar trebui să adopte o decizie cu privire la aderarea României.
„Considerăm că toate statele membre ale spaţiului Schengen trebuie să cunoască comportamentul duplicitar care caracterizat atitudinea României faţă de dreptul internaţional şi cel comunitar în ultimii treizeci de ani”, se arată în documentul semnat de preşedintele CNS, Balazs Izsak.