Şantajul Austriei cu spaţiul Schengen! Cum vor să ne jupoaie şi să ne oblige să modificăm legea offshore pentru gazele din Marea Neagră

Ministrul de interne al Austriei, Gerhard Karner, a declarat marţi dimineaţa, într-o emisiune la postul public de televiziune, că Viena îşi menţine dreptul de veto faţă de aderarea României şi Bulgariei la Schengen şi nu are de gând să-şi schimbe opinia la Consiliul JAI din 8-9 decembrie, invocând numărul mare de imigranţi care au ajuns în Austria şi nu fuseseră înregistraţi anterior prin ţările prin care au trecut. Aflat la Tirana, cancelarul austriac, Karl Nehammer, a confirmat ulterior această poziţie. Datele Frontex, agenţia europeană pentru protecţia frontierelor, arată însă că imigranţii ilegali care ajung în Austria preferă alte rute decât cele prin România.

„În acest moment, refuzăm extinderea Schengen cu România şi Bulgaria”, a spus ministrul, invocând o falsă proastă gestionare a fluxului de imigranţi. De fapt, la fel ca în toate marile probleme politice care mişcă lumea şi aduc războaie, în spatele refuzului categoric apărut peste noapte s-ar afla interese economice.

La doar trei zile după ce ministrul de interne al Austriei a anunţat că va vota împotriva României, o delegaţie a companiei OMV Petrom, condusă de președintele Consiliului de Supraveghere, Alfred Stern, a fost în vizită la Palatul Cotroceni.
ANALIZĂ! De ce este Austria calul troian al Rusiei în UE? Cum influenţează Moscova marile decizii politice şi strategice de la Viena împotriva României! De la plata gazelor în ruble, la votul împotriva României în Schengen

Într-un comunicat transmis după discuţii, administraţia prezidenţială a transmis că OMV va anunţa decizia finală de investiţii pentru exploatarea gazelor din Marea Neagră la mijlocul anului viitor.

Alte articole

Ireal! S-au căsătorit și au divorțat de 12 ori pe durata a 43 de ani! De ce au făcut asta

Veste șoc pentru români! Wizz Air suspendă zborurile pentru o destinație importantă

Conducerea OMV a prezentat stadiul proiectului și pașii cheie realizați, asumând angajamentul de a adopta decizia finală de investiție la mijlocul anului 2023, astfel încât exploatarea gazelor naturale din perimetrul Neptun Deep să demareze cât mai curând posibil.

Surse politice citate de stirileprotv.ro susţin că reprezentanţii OMV Petrom și-ar dori şi modificarea legii off shore astfel încât statul să menţină redevenţele pentru gazul pe care îl vor exploata la nivelul de acum şi să renunţe la dreptul de preemţiune. Acest lucru ar însemna că reprezentanţii companiei austriece nu vor fi nevoiţi să oferteze întâi statul român pentru gazele exploatate. La o zi distanţă după vizita de la Cotroceni, cancelarul Austriei, Karl Nehammer, a declarat că nu va susţine aderarea României la Schengen.

De notat că Austria nu s-a opus niciodată aderării noastre la Schengen, din contră. Până acum două săptămâni, când, imediat ce Olanda a anunţat că votează Românbiam brusc Austria a schimbat macazul, devenind singura voce anti-România. Austria nu are niciun argument valid, Frontex aruncând în aer temerile lor privind migraţiailegală prin România. Ca o paranteză, opoziția față de aderarea Croației a dispărut după ce au semnat un contract pentru un gazoduct care să transporte gaze în Austria. Deci nu este o opoziție pe bază de principii, cum a fost poziția constantă a Olandei, ci e pe bază de interese economice.

OMV a cumpărat cu 4,7 miliarde de euro Borealis AG, un gigant petrochimic care are nevoie de miliarde de metri cubi de gaze. Ca să finanțeze achiziția și tranziția de la companie petrolieră la una petrochimica, OMV a început să vândă cam toate activele, mai puțin cele din România, care deţine astfel de resurse. Numai că legea offshore prevede că gazul din Marea Neagră trebuie livrat în primul rând pieței din România, nu să-l ducă în Austria, cu redevențe minuscule. Când ministrul austriac de interne anunța din senin că se opune aderării Romaniei la Schengen, șeful OMV se înființa la Cotroceni. O simplă coincidenţă? Cum ar trebui să reacționam? În niciun caz să cedam unui eventual șantaj, mai ales că este securitatea energetică pe următoarele decenii în joc. Să ne luptăm să se ajungă la vot, să se opună Austria oficial. Apoi să expunem public toate aceste informații. Și în niciun caz, după o asemenea poveste, austriecii nu mai pot rămâne implicați în proiectul Neptun Deep. Într-o altă vizită la Cotroceni, conducerea OMV a prezentat stadiul proiectului şi paşii cheie realizaţi, asumând angajamentul de a adopta decizia finală de investiţie la mijlocul anului 2023, astfel încât exploatarea gazelor naturale din perimetrul Neptun Deep să demareze cât mai curând posibil. Privind Neptun Deep, asumând că toate condiţiile prealabile sunt îndeplinite, inclusiv clarificările la Legea Offshore, decizia finală de investiţie a OMV Petrom este estimată pentru mijlocul anului 2023.

OMV Petrom, în octombrie 2022: Sancţiunile împotriva Rusiei şi contrasancţiunile emise de Rusia ar putea duce la perturbări în lanţurile globale de aprovizionare şi la penurie de produse energetice

Sancţiunile împotriva Rusiei şi contrasancţiunile emise de Rusia ar putea duce la perturbări în lanţurile globale de aprovizionare şi la penurie, de exemplu, de produse energetice, materii prime, produse agricole şi metale, conducând, în consecinţă, la creşteri şi mai mari ale costurilor operaţionale, arată raportul trimestrial al OMV Petrom. Compania estimează că preţul mediu al ţiţeiului Brent va fi în acest an de peste 100 de dolari pe baril, faţă de 71 dolari în 2021.

”OMV Petrom continuă să monitorizeze îndeaproape războiul existent dintre Rusia şi Ucraina şi orice sancţiuni şi contrasancţiuni suplimentare care decurg din acesta. Societatea analizează în mod regulat impactul potenţial asupra sferei sale de activitate. Întreruperile continue şi/sau intensificate în fluxurile de mărfuri ruseşti dinspre Rusia către Europa ar putea determina creşteri suplimentare ale preţurilor energiei în Europa care au crescut din nou în al treilea trimestru din 2022. Sancţiunile impotriva Rusiei şi contrasancţiunile emise de Rusia ar putea duce la perturbări în lanţurile globale de aprovizionare şi la penurie, de exemplu, de produse energetice, materii prime, produse agricole şi metale, conducând, în consecinţă, la creşteri şi mai mari ale costurilor operaţionale. OMV Petrom continuă să monitorizeze îndeaproape evoluţiile şi să evalueze în mod regulat impactul asupra fluxului de trezorerie şi a lichidităţii grupului. OMV Petrom răspunde situaţiei cu măsuri ţintite pentru a proteja stabilitatea economică a societăţii, precum şi aprovizionarea în siguranţă cu energie. Contextul geopolitic determinat de conflictul existent dintre Rusia şi Ucraina nu a avut un impact negativ semnificativ asupra situaţiilor financiare interimare consolidate simplificate la 30 septembrie 2022. Acest lucru s-a datorat preţurilor excepţional de mari ale mărfurilor şi a fost susţinut de poziţia noastră de capital de-a lungul lanţului valoric. Cu toate acestea, am fost deja martori la anumite intervenţii în sfera de reglementare, vizând preţurile ridicate ale mărfurilor, cu aplicabilitate pentru perioade limitate de timp”, se arată în raportul companiei.

Profitul OMV Petrom a crescut de peste 5 ori şi a depăşit 9 miliarde lei în primele 9 luni. Scumpirile galopante au compensat scăderea producţiei şi vânzărilor

Profitul net al OMV Petrom a crescut de peste 5 ori în primele 9 luni ale anului, faţă de perioada similară din 2021, de la 1,676 la 9,156 miliarde lei, din care jumătate consemnat numai în trimestrul 3 din 2022, cauza primordială fiind scumpirile hidrocarburilor, carburanţilor şi energiei electrice. Veniturile din vânzări ale OMV Petrom au avansat cu 160%, de la 17,046 la 44,248 miliarde lei. Doar în al treilea trimestru al anului, profitul net al Petrom s-a majorat de 6,5 ori comparativ cu T3 2021, de la 696 milioane lei la 4,51 miliarde lei, ca urmare a unor venituri din vânzări de 18,66 miliarde lei (faţă de doar 6,92 miliarde lei în iulie-septembrie 2021), conform Profit.ro.

În schimb, din punct de vedere fizic, producţia totală de hidrocarburi a OMV Petrom a scăzut cu 9% în primele 9 luni ale anului (cea de ţiţei cu 11%, iar cea de gaze cu 8%), iar vânzările de hidrocarburi – cu 8% (-10% cea de ţiţei şi -7% cea de gaze). Scăderi au fost consemnate şi în trimestrul III 2022, faţă de T3 2021.

Profitul din exploatare al dviziei de explorare şi producţie a OMV Petrom s-a dublat în primele 9 luni, la peste 6 miliarde lei, în T3 crescând cu 73%, la 1,92 miliarde lei. Asta în condiţiile în care, potrivit companiei, costul de producţie a crescut cu 7% în monedă americană, la 14,1 dolari/baril echivalent petrol (bep), şi cu 23% în monedă naţională, la 68,2 lei/bep, în principal din cauza costurilor mai mari cu energia şi personalul, precum şi a scăderii producţiei disponibile pentru vânzare.

Preţul mediu realizat de companie la ţiţei a avansat cu 58%, de la 57,23 dolari/baril la 90,37 dolari/baril. La Bursa Română de Mărfuri (BRM), preţul mediu ponderat al gazelor naturale pentru tranzacţiile cu produse standard pe termen mediu şi lung încheiate in T3 2022, indiferent de perioada de livrare, a fost de 917 lei/MWh, faţă de numai 217 lei/MWh în al treilea trimestru al anului trecut.

Pe piaţa spot, cotaţia medie a fost de 848 lei/MWh (221 lei/MWh în T3 2021). Producţia de electricitate a OMV de la centrala Brazi s-a majorat cu 9%, la 3,53 TWh. În schimb, preţul mediu spot de pe bursa OPCOM pentru energie livrată în bandă a explodat cu 259%, de la 381 la 1.368 lei/MWh.

Profitul din exploatare al diviziei de gaze şi electricitate al OMV Petrom s-a cifrat la 3,492 miliarde lei pe primele 9 luni şi la 2,57 miliarde lei în T3, faţă de pierderile din perioadele corespunzătoare ale anului trecut, de 465, respective 358 milioane lei.

Pe segmentul de rafinare şi marketing, profitul din exploatare al OMV Petrom a crescut cu 79% în primele 9 luni, la 3,71 miliarde lei, şi cu 57% în T3, la 1,52 miliarde lei. Ca volume, vânzările de produse rafinate au crescut cu 3% în ianuarie-septembrie 2022, scăzând însă în T3, cu 2%. Marja de rafinare a OMV Petrom a avansat cu 231% în primele 9 luni, de la 4,78 la 15,85 dolari/baril, şi cu 138% în T3, de la 7,19 la 17,10 dolari/baril.

”În conformitate cu prevederile OUG 106/2022, am oferit voluntar o reducere pe litru pentru clienţii din staţiile de alimentare, care a avut un impact negativ de 260 milioane lei în rezultatul din exploatare CCA excluzând elementele speciale″, precizează OMV Petrom.

Rareş Bogdan:  Dacă Austria vrea să se facă de râs în faţa întregii Europe şi să afecteze întreaga coeziune europeană, trebuie să mergem până la capăt

Rareş Bogdan califică drept ”stupefiantă” atitudinea Austriei: „Vrea să se facă de râs în faţa întregii Europe”

Ionuţ Stroe: Problema Austriei este una eminamente politică/ Nu poţi lua ostatică o ţară pentru nişte calcule electorale sau nişte calcule care nu au niciun fel de legătură cu garanţiile pe care alţii trebuie să ţi le ofere

Purtătorul de cuvânt al PNL, Ionuţ Stroe, afirmă că problema Austriei legată de aderarea României la Spaţiul Schengen este una ”eminamente politică”, iar asigurările pe care această ţară le solicită trebuie date de Uniunea Europeană. ”Nu poţi lua ostatică o ţară pentru nişte calcule electorale sau nişte calcule care nu au niciun fel de legătură cu garanţiile pe care alţii trebuie să ţi le ofere”, susţine el.