Săptămâna de lucru de patru zile , lansată în Germania la sfârșitul anului 2023, de către organizația 4 Day Week Global, a avut un succes masiv în ultimele 12 luni. Peste jumătate dintre angajați spun că au simțit o îmbunătățire semnificativă a calității vieții, în vreme ce productivitatea a rămas la fel sau chiar s-a îmbunătățit comparativ cu perioada în care se lucra cinci zile/săptămână, scrie EuroWeeklyNews.
Campania, care a început să fie aplicată și în Spania, Marea Britanie și Portugalia, se bazează pe copnceptul „100-80-100”. Aceasta înseamnă că angajații își vor păstra 100% din salariu, vor lucra 80% din timp, dar vor contribui cu 100% din producția lor. Un procent impresionant de 73% dintre companiile testate intenționează să mențină săptămâna de lucru de 4 zile, iar restul de 27% fie fac ajustări minore, fie încă nu s-au decis.
Testele au avut loc pe parcursul anului 2025, companiile cele mai deschise la săptămâna de lucru de 4 zile fiind start-up-urile din industrii precum tehnologie, producție și educație, care au profitat de oportunitatea de a testa o idee nouă cu privire la managementul forței de muncă. Primele șase luni ale anului au fost considerate o perioadă de analiză: companiile și-au optimizat fluxul de lucru săptămânal în vederea pregătirii pentru săptămâna de patru zile. În al doilea semestru, planul a intrat în acțiune, orele de lucru fiind reduse cu 20%.
Deși s-ar putea crede că această scădere drastică a prezenței la lucru va fi direct corelată cu o scădere a productivității firmelor și a angajaților acestora, în realitate s-a observat exact contrariul, deoarece, în multe cazuri, productivitatea a rămas aceeași sau chiar a crescut în comparație cu săptămâna tradițională de cinci zile.
Acest lucru s-a întâmplat deoarece eficiența a devenit prioritară pentru angajați. Frecvența și durata ședințelor au fost reduse cu 60%, în condițiile în care multe ședințe pot fi înlocuite cu un simplu e-mail. 25% dintre companiile testate au introdus noi modalități digitalizate de gestionare a fluxului de lucru pentru a optimiza eficiența.
Proiectul s-a dovedit a fi un succes masiv și pentru bunăstarea angajaților, peste 50% dintre participanți raportând îmbunătățiri semnificative ale calității vieții. 44% au observat îmbunătățiri moderate. De asemenea, angajații au recuperat, în medie, 38 de minute de somn, care contribuie în primul rând la bunăstare, dar și la calitatea muncii și la ratele de productivitate.
Participanții au insistat asupra faptului că noua săptămână de lucru i-a ajutat să găsească un echilibru mai bun între viața profesională și cea privată, să asigure niveluri mai scăzute de stres și chiar să aibă niveluri sporite de motivație pentru muncă. Circa 80% dintre angajați nu sunt mulțumiți de locul lor de muncă actual, astfel încât acest nou model ar putea schimba această statistică.
Germania nu este singura ţară care se gândeşte să treacă la program redus de lucru. Japonia adoptă săptămâna de lucru de PATRU zile pentru a combate criza demografică. În 2023, Japonia a înregistrat doar 727.000 de nașteri, cel mai mic număr din istoria sa modernă. Rata natalității a scăzut la 1,2 copii per femeie, mult sub pragul de 2,1 necesar pentru menținerea unei populații stabile. Această criză demografică fără precedent pune presiune pe sistemele economice și sociale, iar guvernul caută soluții urgente pentru a contracara declinul.
Pentru a încuraja familiile să aibă mai mulți copii, guvernul japonez implementează o schimbare majoră: reducerea săptămânii de lucru pentru angajații din sectorul public la doar patru zile. Această decizie urmărește să creeze mai mult timp liber pentru viața de familie și să reducă stresul cauzat de programul încărcat de muncă, un factor cunoscut pentru impactul său negativ asupra natalității.
În plus, guvernul introduce noi măsuri de sprijin pentru părinți. Printre acestea se numără concediul paternal extins și programe flexibile de muncă pentru angajații care au copii la grădiniță sau în clasele primare. Prin aceste inițiative, Japonia își propune să creeze un mediu mai favorabil pentru creșterea copiilor, oferindu-le părinților sprijinul necesar pentru a echilibra cariera și viața de familie.
Săptămâna de lucru de 4 zile în România, o idee bună sau nu prea? Acest model promite un echilibru mai bun intre munca si viata personala si o productivitate mai mare. Dar, trecerea la acest sistem poate aduce si cateva probleme. Haideti sa analizam ce avantaje si dezavantaje ar putea avea acest model pentru angajati si companii.
Săptămâna de lucru de 4 zile. Avantaje:
1. Mai multa eficienta la munca
Se pare ca lucrand mai putin, oamenii pot sa fie mai eficienti. Un studiu din Islanda a aratat ca angajatii care lucreaza mai putine ore pastreaza aceeasi productivitate sau chiar isi imbunatatesc rezultatele. In Romania, unde multe persoane sunt obosite din cauza programului lung, o saptamana mai scurta ar putea sa ajute la refacerea energiei si la o munca mai productiva.
2. Sanatate mai buna pentru angajati
Un alt beneficiu important este sanatatea angajatilor. Cu mai mult timp liber, oamenii se pot odihni mai bine, pot petrece timp cu familia sau se pot relaxa. Toate acestea reduc stresul si imbunatatesc starea generala de sanatate. Angajatii fericiti si sanatosi sunt mai putin predispusi sa sufere de epuizare si sunt mai motivati la munca.
3. Mai putine absente si plecari din companie
Cand angajatii sunt multumiti cu programul lor de lucru, sunt mai putin probabil sa lipseasca de la munca sau sa isi schimbe locul de munca. Asta inseamna mai putine costuri pentru companie cu recrutari si pregatirea noilor veniti.
Săptămâna de lucru de 4 zile. Dezavantaje:
1. Probleme cu programul de lucru
Trecerea la un program de patru zile poate fi complicata, mai ales pentru serviciile care trebuie sa fie disponibile non-stop, cum ar fi spitalele sau magazinele. Aici, un program mai scurt poate insemna nevoia de mai multi angajati pentru a acoperi toate turele, ceea ce ar creste cheltuielile.
2. Salarii si cheltuieli
O preocupare majora este legata de bani. Pentru multe firme, mai ales pentru cele mici si mijlocii, sa mentina salariile la acelasi nivel cu mai putine zile de munca nu este usor. Plus, orele suplimentare necesare pentru a acoperi timpul liber ar putea creste costurile, anuland orice beneficiu adus de cresterea productivitatii.
3. Impactul asupra economiei
Unii experti se tem ca, lucrand mai putin, productia ar putea scadea. Aceasta ar putea afecta cresterea economica a tarii. Daca firmele produc mai putin, acest lucru se poate reflecta si in veniturile nationale.
Desi saptamana de lucru de patru zile are multe beneficii (mai multa productivitate si angajatii mai relaxati si mai sanatosi), exista si probleme care nu pot fi ignorate. Trebuie sa ne gandim bine daca acest model se potriveste cu specificul fiecarei companii si sector. In Romania, acest sistem ar putea fi un pas inainte pentru modernizarea pietei muncii, dar trebuie implementat cu grija si adaptat la nevoile reale ale angajatilor si companiilor.
Săptămâna de lucru de patru zile revine în atenția jucătorilor de pe piața muncii, întrucât cel mai mare experiment internațional în acest sens s-a încheiat de curând și a avut rezultate pozitive. În Marea Britanie, 92% dintre companiile care au testat formatul cu 4 zile lucrate în loc de 5, fără a crește numărul de ore din programul zilnic, au de gând să continue, în timp ce 30% vor îl adopta definitiv. Deși ar revoluționa complet dinamica pe piața muncii din România, în prezent doar 4 din 10 companii ar accepta această formulă de lucru, arată un sondaj recent realizat de platforma de recrutare BestJobs.
După anii dificili în care pe piața muncii au predominat tendințele legate de demisionare sau reducerea efortului la job, această nouă măsură ar fi binevenită pentru a spori retenția angajaților. Mai mult, prevederile din Codul Muncii permit redistribuirea activității pe durata a 4 zile lucrătoare, în loc de 5, cum este în prezent, deci decizia rămâne la angajatori dacă sunt dispuși să reducă numărul de zile lucrate.
Deși 80% dintre angajați își doresc să lucreze doar patru zile pe săptămână, chiar și în formula cu 10 ore pe zi, potrivit sondajului BestJobs, 40% dintre angajatori se tem că acest program ar influența negativ capacitatea oamenilor de a se concentra și implicit productivitatea. Aproape 35% sunt preocupați de faptul că, pe termen lung, angajații ar ajunge la extenuare din cauza volumului zilnic de muncă crescut, deși rezultatele experimentului internațional arată contrariul.
Săptămâna de lucru de 4 zile: ce ar facea românii cu ziua liberă
În ziua liberă, respondenții spun că ar face mai multe activități în familie (59%), s-ar ocupa de sarcinile administrative de care nu se pot ocupa în timpului programului de lucru (44%), ar dedica mai mult timp pasiunilor și hobby-urilor (40%) sau ar alege să se odihnească (39%). Cu alte cuvinte, ziua liberă ar contribui la un stil de viață mai echilibrat.
„Așa cum munca remote era privită ca excepție înainte de pandemie, așa pare să fie și săptămâna scurtă de lucru acum. Nu e de mirare că o astfel de tendință este atât de bine primită în rândul angajaților, mai ales după impactul asupra bunăstării psihice al ultimilor ani. Angajații vor mai mult timp liber, pentru a se deconecta de presiunea de la job, pentru a dedica familiei și celor dragi, pentru a investi în activități cu impact în sănătatea fizică și psihică, după cum ei declară în cadrul sondajului. Angajatorii ar trebui să fie deschiși la o astfel de măsură, pentru că va ajunge să fie cel puțin la fel de apreciată cum este în prezent flexibilitatea și va contribui la atragerea și retenția angajaților valoroși. În plus, se pot găsi formule de distribuire a activității care să asigure prezența unei părți dintre angajați la birou în fiecare zi lucrătoare, astfel încât să se plieze pe programul clienților”, spune Ana Vișian, Marketing Manager BestJobs.
Reducerea săptămânii de lucru ar avea un efect pozitiv și asupra modului de lucru. În prezent, rezultatele sondajului BestJobs arată că 4 din 10 angajați lucrează în sistem hibrid, în timp ce 29% își desfășoară activitatea în totalitate remote și 28% doar de la birou. Sistemul hibrid este implementat diferit de la o companie la alta, astfel că cei mai mulți (37%) lucrează o singură zi de la birou și 4 de acasă. Alți 28% merg la sediu 2 zile pe săptămână, 20% fac această navetă pentru 3 zile pe săptămână și 14% lucrează o singură zi de acasă.
Sondajul a fost realizat în luna februarie, cu 2.223 de utilizatori de internet respondenți din rândul angajaților și 254 respondenți reprezentând companiile.
Alina Costache3-3 minutes 05.01.2025
Sărbători legale 2025. Și anul următor românii se vor bucura de zile libere oferite de stat. Numai în luna ianuarie angajații din România vor beneficia de cinci zile libere.
În 2025 românii vor beneficia de 17 zile libere oferite de stat, dintre care patru vor fi în weekend, iar 13 vor fi în timpul săptămânii. Autoritățile au decis să transforme în sărbători legale și ziua de Bobotează și Sfântul Ion. De asemenea Ministerul Muncii a emis un proiect de Hotărâre de Guvern prin care propune să fie zi liberă națională și data de 3 ianuarie, care pică vineri. Astfel, pe lângă zilele de 1, 2, 6 și 7 ianuarie, românii vor beneficia de o zi liberă în plus încă din prima lună a lui 2025. Bugetarii vor începe să lucreze în noul an abia din data de 8 ianuarie.
În 2025, Paștele catolic și cel ortodox coincid. Astfel, atât catolicii, cât și ortodocșii vor sărbători Învierea Domnului pe 20 aprilie. Asta înseamnă că minivacanța de Paște va începe pentru toți românii în Vinerea Neagră, adică pe 18 aprilie. Prima și a doua zi de Paște sunt zile libere. Adică în luna aprilie, angajații vor beneficia de o minivacanță de patru zile.
Autoritățile au decis ca Ziua Copilului, prima și a doua zi de Rusalii să fie declarate zile libere. Din păcate pentru angajații români, 1 iunie cade în 2025 în weekend, la fel și prima zi de Rusalii. Însă, chiar și așa românii se pot bucura de o minivacanță de trei zile, deoarece a doua zi de Rusalii cade luni, pe 9 iunie, potrivit zileliberelegale.ro.
· 24 ianuarie — Ziua Unirii Principatelor Române
· 18 aprilie — Vinerea Mare
· 20- 21 aprilie — Paștele
· 1 mai — Ziua Muncii
· 1 iunie — Ziua Copilului
· 8- 9 iunie — Rusalii
· 15 august — Adormirea Maicii Domnului
· 30 noiembrie — Sfântul Andrei
· 1 decembrie — Ziua Națională a României
· 25- 26 decembrie — Crăciunul