Săptămâna de lucru de patru zile prinde tot mai mult contur. Patronatele se opun însă unui weekend prelungit pentru angajaţi

În căutarea unui echilibru între nevoia de mână de lucru și competitivitate, Germania se gândește să introducă și ea săptămâna de lucru de patru zile, o idee care a fost deja studiată în alte țări europene și testată de unele companii, transmite AFP. Subiectul apare însă pe agenda primei economii europene tocmai într-un moment în care se prefigurează spectrul unei recesiuni, ceea ce face patronatul nervos.

Firma de consultanţă în management Intraprenoer va pilota primul mare test vizând săptămâna de lucru de patru zile în Germania, împreună cu organizaţia 4 Day Week Global, care a realizat deja studii similare în alte ţări dezvoltate, în special în Marea Britanie. Începând din 2024, până la 50 de companii de diferite mărimi şi sectoare ar urma să testeze, timp de şase luni, o reducere a programului de lucru la acelaşi salariu, obiectivul fiind evitarea unei scăderi a productivităţii. Intraprenoer, care a introdus vinerea liberă pentru angajaţii săi încă din 2016, spune că în prezent există 33 de companii care sunt interesate să participe la acest experiment. Însă există deja mai multe companii din prima economie europeană care au făcut deja acest pas.

Subiectul apare însă pe agenda primei economii europene tocmai într-un moment în care se prefigurează spectrul unei recesiuni, ceea ce face patronatul neliniștit. Alţii văd însă în această criză ocazia unor transformări radicale.

Pentru Maximilian Hermann, weekendul începe vinerea când îşi pune casca pentru a face un tur cu motocicleta prin Alpii bavarezi. La fel ca şi colegii săi, acest manager de proiect în vârstă de 29 de ani a făcut trecerea la săptămâna de lucru de patru zile la începutul anului. Angajatorul său, firma KlimaShop, care se ocupă cu instalarea de pompe de căldura şi sisteme de aer condiţionat la Augsburg, sudul Germaniei, este una din companiile care la începutul anului a decis să treacă la săptămâna de lucru de patru zile şi un total de 38 de ore lucrate, în loc de 40 de ore împărţite de-a lungul a cinci zile. Altfel spus, fiecare din cei 30 de angajaţi ai firmei KlimaShop lucrează în fiecare zi cu o oră şi jumătate mai mult dar au o zi liberă suplimentară în fiecare săptămână, cu acelaşi salariu.

Alte articole

Săptămâna de lucru de patru zile, fără pierderi la salariu. 1.000 de angajaţi vor avea minivacanţă în fiecare săptămână

ZILE LIBERE în plus pentru români. Două zile fără job pentru angajaţi, stat şi privat, pentru depistarea precoce a bolilor grave

În cursul negocierilor salariale anuale pentru lucrătorii din industria siderurgică, care vor începe la mijlocul lunii noiembrie, puternicul sindicat IG Metall intenţionează să solicite introducerea săptămânii de lucru de patru zile, via o reducere a programului de lucru săptămânal, de la 35 până la 32 de ore, la acelaşi salariu.

Începând din 2024, până la 50 de companii de diferite mărimi şi sectoare ar urma să testeze, timp de şase luni, o reducere a programului de lucru la acelaşi salariu, obiectivul fiind evitarea unei scăderi a productivităţii. Intraprenoer, care a introdus vinerea liberă pentru angajaţii săi încă din 2016, spune că în prezent există 33 de companii care sunt interesate să participe la acest experiment.

Însă există deja mai multe companii din prima economie europeană care au făcut deja acest pas. Wolfgang Schmidt, fondatorul unei companii care produce maşini-unelte la Hamburg, spune că a introdus săptămâna de lucru de 38 de ore încă de la finele lui 2022, pentru a permite celor aproximativ 30 de angajaţi ai săi care fac naveta zilnic să „facă economii de combustibil şi bani”.

În oraşul Wedel, din apropiere de Hamburg, administraţia locală a introdus săptămâna de lucru de patru zile pentru a atrage personal „mai competent şi motivat”.

Pe lângă un mai bun echilibru între viaţa profesională şi cea privată, precum şi o productivitate crescută, trecerea la săptămâna de lucru de patru zile ar reduce „unul din cele mai ridicate procente de salariaţi care lucrează în regim part-time din Europa”, susţine Sophie Jaenicke, responsabilă pentru programul de lucru în conducerea sindicatului IG Metall.
Potrivit unui studiu realizat de fundaţia Hans-Boeckler, 81% dintre germani susţin trecerea la săptămâna de lucru de patru zile.

În timp ce în Belgia angajaţii au dreptul de a cere introducerea săptămânii de lucru de patru zile, încă de la finele lui 2022, în Germania legea permite angajaţilor şi angajatorilor să cadă singuri de acord cu privire la programul de lucru, care poate ajunge până la maxim 48 de ore pe săptămână.

Însă entuziasmul unora pentru săptămâna de lucru de patru zile este calmat de numeroşi patroni şi economişti, printer care şi Holger Schaefer, care estimează că o reducere a timpului de lucru de ordinul a 20% „ar avea rezultate economice dezastruoase”.

Chiar dacă „limitarea activităţilor neproductive şi condensarea muncii” este încă fezabilă în activităţile de la birou, în sectorul industrial „toate posibilităţile de a creşte productivitatea sau eficacitate au fost deja epuizate”, susţine Holger Schaefer, expert la institutul economic IW de la Koln. Potrivit acestuia, odată cu agravarea penuriei de mână de lucru, care are legătură cu pensionare generaţiei baby-boomers, reducerea programului de lucru ar antrena „în mod inevitabil o diminuare a cantităţii de bunuri şi servicii produse”.

Săptămâna de lucru de patru zile este „un vis nerealist”, spune şi directorul institutului IW, Michael Hüther, potrivit căruia soluţia ar fi majorarea programului de lucru şi nu scurtarea sa.

Zile libere în plus pentru români. Săptămâna de lucru de 4 zile şi weekendul de 3 zile sunt permise și de legislația actuală

Zile libere 2023, se testează reducerea săptămânii de lucru. O bancă de la noi, de pildă, oferă această opțiune angajaților care își doresc să aibă un altfel de program decât cel clasic, de 8 ore pe zi, pentru a avea mai mult timp dedicat vieții personale.

Rezultatele sunt încurajatoare, spune Mihaela Ioniță, director de resurse umane în cadrul ING Bank România, realizată de Laura Culiță: „Pentru noi, săptămâna de lucru redusă înseamnă o rearanjare a timpului de lucru și anume – muncești cu o oră în plus timp de 4 zile pe săptămâmă și ai opțiunea să-ți iei jumătate de zi a cincea zi sau o dată la 2 săptămâni o zi liberă”

Zile libere 2023. Când este următoarea minivacanţă, se face punte! Cum îşi pot prelungi românii concediul de odihnă

Potrivit unui chestionar aplicat de bancă, 82% dintre angajați apreciază cu nota 5, pe o scară de la 1 la 5, că acest mod de lucru este unul preferat, iar 90% dintre manageri sunt încântați de acest test privind modul de lucru.
Cum funcționează săptămâna de lucru în Marea Britanie

Ce spune legislația actuală despre săptămâna de lucru de 4 zile

Subiectul săptămânii de lucru de 4 zile nu este vehiculat de ieri-de azi la noi, însă a început să fie mai intens dezbătut odată cu pandemia și, implicit, cu nevoia de flexibilitate a programului. Dacă s-a putut să muncim de acasă, de ce nu am putea avea și 3 zile libere pe săptămână? Mai mulți parlamentari au inițiat un proiect de lege care să le ofere salariaților români un weekend de trei zile. Prin el se urmăreşte reglementarea în Codul Muncii a posibilității de a lucra 4 zile a câte 10 ore, nu și a obligativității de a face asta.

Prin urmare, dacă suntem angajați cu normă întreagă, nu mai trebuie neapărat să lucrăm 8 ore pe zi timp de 5 zile pentru a atinge norma de 40 de ore pe săptămână, ci putem negocia cu angajatorii un program flexibil: fie de 10 ore pe zi timp de patru zile (ex. de la ora 7:00 la 17:00), fie variante (ex. 3 zile de 12 ore sau alternarea între o săptămână de 5 zile lucrătoare a câte 9 ore fiecare și o săptămână de 4 zile lucrătoare cu un program zilnic tot de 9 ore), în așa fel încât să beneficiem de o zi de odihnă în plus.

Angajatorii care vor să instituie săptămâna de lucru de 4 zile trebuie să știe că legislația în vigoare le permite acest lucru.

Majoritatea companiilor au ales să continue programul-pilot, iar rezultatele testului sunt analizate de cercetători de la Boston College și Cambridge University. Un sondaj realizat recent de o platformă de recrutare arată că, în România, sunt diferențe majore între ce-și doresc angajatorii și angajatorii.

Zile libere 2023. O nouă zi de stat acasă şi pentru privaţi, şi pentru bugetari.

Ana Vișian, director de marketing, Best Jobs: „Pe de o parte, candidații și angajații care își doresc lucrul acesta pentru că vine cu o zi în plus pe care și-o pot dedica vieții personale. Pe de altă parte, vine perspectiva angajatorilor care încă nu sunt pregătiți pentru așa ceva – implică pe de o parte reorganizare, costuri, analiza mai atentă a business-ului, unele business-uri poate nici nu se pretează pentru așa ceva.”

Potrivit unui sondaj BestJobs, realizat recent, 8 din 10 angajați acceptă ideea unei săptămâni de lucru de 4 zile. În schimb, doar 4 din 10 angajatori împărtășesc aceeași opinie.

Codul muncii spune că „repartizarea timpului de muncă în cadrul săptămânii este, de regulă, uniformă, de 8 ore pe zi timp de 5 zile, cu două zile de repaus”.

Potrivit dispozițiilor art. 116 alin. (1), în funcție de specificul unității sau al muncii prestate, „modul concret de stabilire a programului de lucru inegal în cadrul săptămânii de lucru de 40 de ore, precum şi în cadrul săptămânii de lucru comprimate va fi negociat prin contractul colectiv de muncă la nivelul angajatorului sau, în absența acestuia, va fi prevăzut în regulamentul intern”.

Statisticile arată că noi, românii, muncim cel mai mult din UE și nu prea alocăm timp suficient odihnei și recreerii.

„Cei care pun accent pe timp liber sunt angajații foarte tineri, între 18 și 25 de ani, care nu au încă obligații (casa și masa sunt asigurate de părinți) și cei trecuți de a doua tinerețe (între 51 și 65 de ani), ai căror copii au crescut și care nu se mai gândesc la venituri mari, ci la cum să-și trăiască viața mai plăcut și să se relaxeze”, spune Gabriel Chicioreanu, consultant în Managementul carierei (4Career).

5 zile libere în plus pentru români. Ce este „concediul de îngrijitor”

Asta se întâmplă în mediul urban (în special urbanul mare) cu cei din clasa medie. În mediul rural sau în urbanul mic, unde lumea trăiește de la o lună la alta cu salariul minim pe economie, toți angajații se gândesc doar la bani, nu mai au vreme de odihnă… Dacă li s-ar propune o a treia zi liberă, cu siguranță ar lucra-o și pe aceea pentru a-și putea rotunji veniturile și acoperi cheltuielile.”

Carevasăzică de ziua liberă în plus s-ar bucura mai degrabă cei cu cu salarii mari. Oamenii simpli nu au ce face cu ea dacă abia așteaptă ziua de muncă să mai câștige un ban.

În principiu, ideea completării legii cu un text care să stipuleze posibilitatea acoperirii celor 40 de ore de muncă săptămânale în 4 zile nu e o idee rea, pentru că angajaților care mai au treburi de rezolvat în zilele lucrătoare (mers la medic, la Fisc, la service cu mașina etc.) le-ar prinde bine o a treia zi de weekend. Aceștia și-ar da mai mult interesul la serviciu, pentru că nu ar mai fi nevoiți să se învoiască mereu sau să tot ciupească din concediu.

Este greu de crezut totuși că un angajat obișnuit să lucreze 8 ore poate fi eficient și productiv timp de 10 ore pe zi. Programul trebuie testat, verificat și aplicat pentru fiecare om în parte. Și neapărat trebuie revizuit stilul românesc de muncă, pentru că noi ne-am obișnuit să lucrăm mult, dar ineficient (nu avem cultura muncii de scurtă durată, intense și productive, cum au scandinavii, de exemplu).

Specialistul în HR recomandă mai degrabă diminuarea timpului de lucru săptămânal, de la 40 de ore la 32 de ore, fără majorarea duratei zilnice a timpului de muncă (ca la suedezi, la olandezi…), dar pentru asta ar trebui o lege nouă și o modificare serioasă a Codului muncii. „Momentan, în România, sub 40 de ore lucrate săptămânal înseamnă program de lucru part time, iar un singur job cu jumătate de normă nu poate oferi un venit care să îndeplinească toate nevoile angajatului”, explică Gabriel Chicioreanu.

Avantajul companiilor al căror program de funcționare s-ar reduce de la 5 la 4 zile ar putea consta în reducerea costurilor cu utilitățile și valorificarea mai bună a spațiilor de lucru.

Însă pentru mulți angajatori de la noi (din domeniul comerțului, al transporturilor, al alimentației, al divertismentului etc.) care nu pot pune lacătul pe ușă vinerea, principalul inconvenient ar fi că pentru a treia zi de weekend a unor persoane ar trebui să angajeze altele. Iar asta le-ar dubla cheltuielile și nu le-ar conveni. Mulți preferă să plătească ore suplimentare salariaților existenți în echipă.

Urmarește RomaniaTV.net și pe