Săptămâna luminată 2022. Potrivit credinţelor strămoşeşti, Învierea Domnului aduce cu sine deschiderea porţilor Raiului. Astfel, credincioșii care se înalţă la cele veşnice în Săptămâna luminată merg de-a dreapta Tatălui Ceresc. Se crede că porţile Raiului rămân deschise timp de o săptămână după Înviere, adică până la Duminica Tomii.
Datorită Învierii Domnului, în Săptămâna Luminată, zilele de Miercuri și de Vineri sunt zile de harți și , cu acest prilej, Biserica rânduiește dezlegarea la mâncărurile de dulce.
În același timp, miercurea și vinerea, în perioada cuprinsă între Învierea Domnului şi Duminica Tuturor Sfinţilor (prima după Rusalii), credincioșii au dezlegare la peşte.
În Săptămâna luminată nu se citește Psaltirea și nu se fac parastase pentru cei răposaţi, slujbele fiind reluate după Duminică Tomii, care în acest an cade pe 1 mai. Slujbele de înmormântare din Săptămâna luminată urmează o rânduiala specială. Slujba înmormântării este înlocuită de slujba Învierii. Așadar și cântările acestei slujbe vorbesc de biruința vieții asupra morții.
Începând de la Înviere şi până la Rusalii, credincioșii nu vor face mătănii în biserică.
În Săptămâna luminată nu se fac parastase.
Începând cu noaptea Învierii, credincioșii vor folosi ca formă de salut cuvintele „Hristos a înviat!” și li se va răspunde cu „Adevărat a înviat!”, până la Înălțare, după care salutul se schimbă cu “Hristos a Înălțat!” și se răspunde cu “Adevărat a Înălțat!”.
În prima zi din Săptămâna luminată se deschid porțile Raiului și ale iertării, astfel că orice persoană care moare în această zi nu mai trece prin Judecata de Apoi. În această zi, e bine să stropești casă cu agheazmă și să dai de băut la rude. În unele zone ale ţării există obiceiul “udatului” și al umblatului cu pasca pentru vestirea Învierii.
Marțea Albă este şi ea o zi nelucrătoare. În a treia zi de Paşte, nu se spală, nu se calcă, nu se face curat. La ţară, femeile dau de pomană pască rămasă de la Paște și vin roșu.
Miercurea din Săptămâna Luminată poartă numele de Sfânta Mercurie. În această zi, bărbații pot munci la câmp, însă femeile au interdicție. Conform tradiției, nu este bine să se muncească de “nuntă șoarecilor”. Asta ar însemna să aduci rozătoarele în casă și să te lipsești restul anului de bucate pe masă.
Joia din Săptămâna luminată se mai numeşte Joia Verde, fiind o zi în care se cinstesc holdele, grădinile și grânele. Cine muncește în această zi atrage ghinionul în casă, seceta și dăunătorii în livezi. Totodată, această zi cere un ritual al morților. 44 de găleți cu apă sunt carate de o persoană, două lumânări se aprind la toate cele patru capete, iar apă astfel “sfințită” se varsă apoi în fântână din curte.
Vinerea din Săptămâna luminată poartă numele de Vinerea Scumpă sau Fântânița. Este sărbătoarea Izvorului Tămăduirii. Credincioşii vin în această zi la biserică pentru a lua parte la slujba de sfinţire a apei, cunoscută şi sub numele de Agheasma Mică, ce poate fi băută tot timpul anului. Sărbătoarea îşi trage denumirea de la o minune săvârşită de Maica Domnului prin apa unui izvor cu putere tămăduitoare, descoperit, prin mijlocirea Fecioarei Maria, de Leon I (457 – 474), cu puţin timp înainte de a ajunge împărat.