În Săptămâna Mare, e bine ca toți credincioșii să le acorde iertarea tuturor celor care le-au greşit și să se împace cu toți cei cu care au fost în dușmănie.
În Săptămâna Mare se postește aspru. Luni, marți și miercuri se mănâncă o singură dată pe zi, seara, pâine și apă. În Joia Mare, când este pomenită Cina cea de Taină, este dezlegare la untdelemn. Vineri și sâmbătă este bine ca cei care pot să ţină post negru.
Cei care nu pot ţine post negru, pot mâncare alimente de post, dar în niciun caz urzici și oțet. Aceste două alimente fac trimitere la supliciul la care a fost supus Mântuitorul pe cruce, când I s-a dat să bea oțet şi a fost biciuit cu urzici.
În prima zi din Săptămâna Patimilor, Lunea Mare, gospodinele este bine să înceapă curăţenia de Paşte: să scoată lucrurile la aerisit, să spele, să calce, să facă reparaţii prin casă. În Marţea Mare, gospodinele trebuie să măture, să aspire şi să spele geamurile. În Miercurea Mare, mai pot încă să spele şi să calce. Joia Mare este ziua dedicată pregătirii cozonacilor şi păştii şi vopsirii ouălor, Tradiţia populară spune că ouăle vopsite în Joia Mare şi mâncate de Paşte apără de suferinţe şi necaz, iar coaja lor, îngropată în pământul păşunilor, apără vitele de deochi.
Conform tradiției, în noaptea de joi, se deschid mormintele și sufletele morților se întorc la casele lor. De asemenea, mai există credinţa conform căreia Joimărița, zeitate a morții, patroana torsului și a țesutului, care supraveghează hărnicia oamenilor, aruncă blesteme asupra femeilor leneşe.
Tot în Joia Mare se ține post cu mâncare uscată, iar la biserici nu se mai trag clopotele, ci doar se bate toaca.
În această seară, în biserici se citeşte Denia celor 12 Evanghelii, în care sunt amintite spălarea picioarelor apostolilor de către Hristos, Cina cea de taină la care s-a instituit taina Împărtășaniei (Euharistia), rugăciunea din grădina Ghetsimani și prinderea Domnului de către cei care voiau să-l ucidă.
Potrivit unei superstiții, fetele nemăritate obișnuiesc ca, în timpul slujbei, să facă pe o sfoară câte un nod după fiecare evanghelie, pentru ca apoi să își pună sfoara sub pernă ca să-și viseze alesul.
Începând cu Joia Mare, la biserici nu se mai trag clopotele, ci doar se bate toaca.
Vinerea Mare se mai numeşte şi Vinerea Patimilor, Vinerea Neagră sau Vinerea Seacă şi este ziua în care a fost răstignit Iisus Hristos În aceasta zi, credincioşii ţin post negru, în amintirea patimilor lui Iisus. Gospodinele nu trebuie să mai facă treburi în casă, nici să spele sau să coasă.
Se spune că dacă plouă în Vinerea Mare va fi un an mănos.
Sâmbăta Mare este ultima zi de pregătire a Paștelui, când femeile gătesc majoritatea mâncărurilor. În această zi are loc și sacrificiul mielului, din carnea căruia se pregătesc drobul, friptura și borșul de miel.
Apoi, aproape de miezul nopţii, credincioşii ar fi trebuit să meargă la biserică să ia lumină şi să asiste la slujba Învierii. Anul acesta, însă, preoţii vor tine slujbele fără enoriaşi, credincioşii urmând să vadă slujba la televizor sau online.
Cum se va desfăşura slujba de Înviere în plină pandemie de coronavirus
La miezul nopții, aceştia pot ieși în balcon sau în curte cu o lumânare aprinsă.
Nici lumina de la Ierusalim nu va mai ajunge în România, așa cum se întâmpla până acum. Biserica Învierii a fost închisă pentru prima dată pe timp de pace. Referitor la acest aspect, Vasile Bănescu, purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române a declarat: “De la Ierusalim este exclus anul acesta să mai fie adusă lumina. Lumina este la fel de sfântă și atunci când e aprinsă din candela de pe un altar, din ultimul cătun”.
Aşadar, Paştele şi Săptămâna Mare în 2020 vor fi celebrate în mod diferit decât se făcea până acum, credincioşii neavând posibilitatea să asiste la slujbele de la biserică în virtutea interdicţiei impuse prin Ordonanţa de Urgenţă de a nu-şi părăsi locuinţele.