Ceaiul de scorţişoară face minuni pentru sănătate. Datorită gustului dulce al acestui condiment, nici măcar nu mai e nevoie să foloseşti zahăr, iar pofta de dulce este instant înlăturată. Mai mult decât atât, compuşii benefici din scorţişoară susţin sănătatea inimii, ameliorează crampele musculare, reduc inflamaţiile din corp şi reglează nivelul zahărului din sânge.
Descoperă cele mai importante beneficii ale ceaiului de scorţişoară!
Scorţişoara este bogată în polifenoli, antioxidanţi care previn efectele nocive ale radicalilor liberi. Boli precum diabetul, cancerul şi afecţiunile inimii sunt cauzate şi de degradarea celulară ce are loc ca urmare a acţiunii radicalilor liberi.
Studiile arată că anumiţi compuşi din scorţişoară au capacitatea de a reduce markerii inflamatori din organism. Având în vedere că inflamaţiile stau la baza multor boli cronice, inclusiv bolile cardiovasculare, e lesne de înţeles de ce ar trebui să consumi mai des scorţişoară, sub orice formă.
Însă beneficiile nu se opresc aici: scorţişoara poate reduce tensiunea arterială, precum şi nivelul colesterolului „rău” (LDL) şi al trigliceridelor. Mai mult decât atât, scorţişoara creşte nivelul de colesterol „bun” (HDL), ceea ce sprijină buna funcţionare a inimii.
Scorţişoara cassia este bogată în cumarine, substanţe care previn îngustarea arterelor şi formarea cheagurilor de sânge, una dintre principalele cauze ale accidentului vascular cerebral.
Scorţişoara are un efect similar cu al insulinei, hormonul care ţine sub control nivelul glicemiei. Compuşii din acest condiment ajută la reducerea nivelului de zahăr din sânge prin încetinirea ritmului în care sunt descompuşi carbohidraţii din alimente. Astfel, fluctuaţiile de glicemie sunt evitate şi riscul de diabet este diminuat.
Deşi scorţişoarei îi sunt atribuite beneficii în ceea ce priveşte procesul de slăbire şi reducerea depozitelor de grăsime, studii realizate până acum nu au descoperit o legătură de cauzalitate sau vreun compus care să acţioneze asupra procesului metabolic. Un singur studiu a arătat că 10 mg de scorţişoară, administrate zilnic, timp de 12 săptămâni, poate reduce depozitele de grăsime cu 0,7%, crescând totodată masa musculară cu 1,1%.
Trebuie ţinut cont însă că o cantitate mare de scorţişoară poate avea efecte negative asupra sănătăţii, din cauza unui compus numit cumarină, care creşte riscul de hemoragii şi boli de ficat. Prin urmare, cercetările sunt insuficiente şi nu se poate afirma fără echivoc că scorţişoara este bună pentru slăbit.
Totuşi, ceaiul de scorţişoară ar putea fi un adjuvant pentru cei care doresc să slăbească, deoarece reduce semnificativ pofta de dulciuri, adică exact alimentele cu cele mai multe calorii. În loc de o prăjitură, câteva napolitane sau nişte biscuiţi cu cremă, consumă o ceaşcă de ceai de scorţişoară şi vei vedea că pofta de dulce este stăvilită instant.
Scorţişoara are proprietăţi dovedite împotriva bacteriilor, virusurilor şi ciupercilor. Cel puţin asta arată rezultatele unor studii de laborator realizate pe şoareci. Un compus numit cinamaldehidă din scorţişoară este responsabil de aceste efecte terapeutice. În plus, această substanţă ar putea preveni apariţia cariilor dentare, ameliorând totodată respiraţia urât mirositoare. Infecţiile cu stafilococul auriu, cu Salmonella, E. coli sau Propiunibacterium acnes (bacteria care duce la apariţia acneei) ar putea fi astfel prevenite sau ameliorate cu ajutorul scorţişoarei.
Simptomele sindromului prementrual, cum sunt durerile de burtă, de spate, greaţa, vărsăturile şi sensibilitatea sânilor, pot fi ameliorate cu ajutorul ceaiului de scorţişoară. De asemenea, scorţişoara poate reduce cantitatea de sânge menstrual şi durata menstruaţiei. Într-un studiu realizat pe un eşantion reprezentativ de femei, s-a constatat că administrarea zilnică a 3 grame de scorţişoară în perioada menstruală a redus intensitatea crampelor menstruale şi a ameliorat celelalte simptome specifice menstruaţiei.
În urma unor studii de laborator s-a demonstrat că scorţişoara poate proteja celulele creierului de acţiunea radicalilor liberi cauzatori ai stresului oxidativ, ceea ce însemnă că poate reduce riscul de Alzheimer. În plus, scorţişoara poate ameliora simptomele motorii prezente în cazul bolii Parkinson, arată acelaşi studiu.
Mai mult decât atât, datorită antioxidanţilor conţinuţi, scorţişoara sporeşte producţia de colagen şi elastină, substanţe care ajută la menţinerea elasticităţii şi hidratării pielii, prevenind astfel îmbătrânirea prematură şi apariţia ridurilor.
Cea mai simplă metodă de preparare a ceaiului de scorţişoară constă în adăugarea unei linguriţe de pudră de scorţişoară în 235 ml de apă fiartă. Se lasă amestecul la infuzat aproximativ 10 minute, apoi se consumă neîndulcit. Ceaiul poate fi consumat şi rece, este la fel de delicios şi nu necesită zahăr, miere sau alţi îndulcitori.
Dacă te confrunţi cu insomnia, o soluţie este ceaiul de scorţişoară cu lapte, consumat cald, înainte de culcare.
O altă metodă de preparare a ceaiului de scorţişoară constă în fierberea unui beţişor cu scorţişoară într-un ibric cu 250 ml de apă, timp de 10-15 minute.
Desigur, poţi folosi şi pliculeţe cu ceai de scorţişoară, dar ai grijă să alegi unele de calitate, din surse sigure.
Ceaiul de scorţişoară nu conţine cafeină şi poate fi consumat în orice moment al zilei. Totuşi, dacă îl consumi în scopul reducerii glicemiei, este indicat să îl bei în timpul mesei, pentru că aşa este cel mai eficient. Dacă iei deja medicamente pentru reducerea glicemiei, cere sfatul medicului înainte de a consuma ceai de scorţişoară.