Economiștii susțin că în 2023 nu se vor înregistra scăderi durabile ale dobânzilor. Abia pentru 2024 putem spera la o prognoză pozitivă în funcție de fluctuația inflației, a prețurilor de consum și de situația economică externă.
În perioada aprilie – iunie, adică în trimestrul II 2023, IRCC-ul a ajuns la 5,98%, conform datelor publicate miercuri, 7 iunie, de Ziarul Financiar.
Calculele pentru determinarea IRCC arată faptul că până în septembrie 2023, IRCC va rămâne sub 6%, urmând să scadă la 5,94%, pe baza informațiilor publicate de BNR pentru trimestrul I 2023.
Informațiile prezentate de sursa citată arată că indicele ROBOR la 3 luni, folosit pentru calcularea dobânzilor variabile la creditele în lei contractate de populaţie înainte de luna mai 2019, precum şi pentru creditele companiilor în lei, a continuat să staţioneze şi la început de iunie, rămânând ieri, 6 iunie, la 6,55%.
Ultima dată când ROBOR la 3 luni s-a aflat sub pragul de 7% a fost în iulie 2022.
Indicele ROBOR la 6 luni, utilizat la calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, a coborât pe 6 iunie la 6,64%, de la 6,65% vineri, după mai multe stagnări scurte. Iar indicele ROBOR la 12 luni a rămas ieri la 6,84%, mai precizează sursa citată.
Analistul economic Adrian Negrescu a avertizat că evoluția indicilor dobânzilor trebuie pusă în legătură directă cu inflația.
„Dacă creșterile de prețuri se vor atenua în următoarele luni, să ne așteptăm ca și dobânzile să urmeze același traseu, cu o întârziere însă de 2-3 luni. Altfel spus, probabil din a doua parte a anului 2024 vom asista la o scădere semnificativă a dobânzilor din piața bancară, dacă inflația se va reduce substanțial”, a declarat economistul, pentru Ziare.com.
Negrescu speră că BNR va da cât se poate de repede semnalul scăderii dobânzilor prin reducerea dobânzii de politică monetară cel mai probabil din primăvara anului viitor.
„Ar fi o gură de oxigen pentru populație, pentru firme, pentru economie în general pentru că, să nu uităm, creditul reprezintă unul dintre motoarele economiei. Dacă bancherii vor limita la nesfârșit accesul la credite, este puțin probabil ca oamenii să aibă cu ce să cumpere, să facă investiții, să își croiască un viitor”, a mai precizat specialistul.