Şase asociaţii solicită Guvernului să aloce mai multe ore de sport pentru elevi

”Ne dorim mai multe ore de sport! Ne dorim o sală de sport, ne dorim spaţii amenajate pentru a face sport!”, sunt câteva dintre dorinţele copiilor pretutindeni exprimate în cele 60 de şcoli din 8 judeţe, unde învaţă circa 35.000 de copii, a afirmat Raluca Ciulei la finalul proiectului său ”1200+ km pentru educaţie”.

În perioada 11 mai – 9 iunie 2019, Raluca Ciulei a parcurs la pas 1.200 de kilometri, între Cluj-Napoca şi Vama Veche, pentru a lua pulsul ”de la firul ierbii” privind sistemul educaţional românesc şi de a transmite un mesaj guvernanţilor despre schimbările care se doresc.

Conform sursei, este al doilea marş de acest gen, Raluca parcurgând în vara lui 2018, 600 de kilometri, între Bistriţa şi Bucureşti. Tânăra a trăit 21 de ani în SUA, Elveţia şi Germania, a fost sportivă de performanţă şi a studiat informatică, matematică şi psihologie în SUA, University of Pennsylvania, şi Elveţia, ETH Zurich, iar în vara lui 2017 s-a întors în România, unde desfăşoară proiecte educaţionale cu Asociaţia ei, „Love for Life”, în zone rurale.

Institutul Sportiv Român, Consiliul Naţional al Elevilor, Federaţia Asociaţilor de Părinţi din România s-au alăturat demersului Ralucăi şi cer Guvernului României soluţii urgente pentru a salva miile de copii care se pierd pentru că nu beneficiază de suficient sprijin. ”Soluţii există pentru ca niciun copil să nu fie lăsat pe dinafară, trebuie doar să se dorească”, a precizat Raluca.

Alte articole

Elevii încep Modulul 3. Când va fi următoarea vacanță și când vor fi stabilite bursele pentru elevii de clasa a V-a

Anul școlar 2024-2025. Câte zile libere vor mai avea elevii. Calendarul complet de școală și vacanțe

Adrian Socaciu, preşedintele Institutului Sportiv Român, a precizat că investiţia autorităţilor în sport reprezintă una dintre soluţiile necesare pentru educaţia şi sănătatea copiilor, cât şi pentru reducerea abandonului şcolar. Acesta solicită Guvernului o discuţie pe marginea acestui subiect, la care să participe reprezentanţii Ministerului Educaţiei şi cei ai Ministerului Tineretului şi Sportului.

”Rata abandonului şcolar este de 26,6% în zonele rurale, 17,4% în oraşe mici şi 6,2% în municipii. Sunt cifre alarmante, care spun un adevăr dur despre România şi anume că cei care locuiesc la sat au mult mai puţine şanse să reuşească în viaţă. Sportul era un refugiu pentru mulţi dintre aceşti copii şi pot să vă dau ca exemplu pe sportivii Elisabeta Lipă, Ivan Patzaichin sau Ghiţă Mureşan. Acum, de când s-a redus şi numărul de ore de sport şi nu s-a mai investit nimic în infrastructura sportivă şcolară, s-a distrus şi acest refugiu. De aceea, nu mă miră concluziile excelentului demers realizat de Raluca Ciulei, de unde am aflat că dorinţa a peste 35.000 de copii este de a face mai mult sport. Haideţi să ajutăm copiii să se dezvolte prin sport şi astfel să aibă o şansă în viaţă”, a spus Adrian Socaciu.

Asociaţia Părinţilor din România a transmis, prin preşedintele Iulian Cristache, următoarele: ”În contextul actual, când se pune mare accent pe educaţia copiilor noştri, cel puţin la nivel declarativ, consider că trebuie să revalorizăm rolul orei de sport în dezvoltarea propriilor copii. Sportul ajută, pe lângă capacităţile motrice, la sănătatea mintală, esenţială în dezvoltarea personală”.

Poziţia Consiliului Naţional al Elevilor a fost exprimată de preşedintele Petru Apostoaia.

”Din nefericire, mişcarea este din ce în ce mai absentă din viaţa elevilor încă de la vârste fragede. Cauzele sunt multiple: de la infrastructură şi echipamente inexistente sau uzate, până la dezinteres din partea şcolarilor şi a profesorilor. Toate aceste aspecte au o importanţă uriaşă: interesul celor implicaţi în mod direct în activitatea sportivă trebuie susţinut prin infrastructură şi echipamente adecvate, pentru a arăta că mişcarea este esenţială. De asemenea, mai există o problemă, anume modul în care se doreşte realizarea orelor de educaţie fizică din România: într-un mod foarte rigid şi respingător, care aduce aminte de epoca trecută – potrivit reglementărilor actuale, toţi elevii ar trebui să fie notaţi după anumite standarde, precum viteză, rezistenţă şi altele. Or, aceste fapte au condus la dezinteresul elevilor şi profesorilor: în foarte puţine cazuri orele de sport se desfăşoară ‘ca la carte’, ceea ce îi determină pe şcolari să nu facă mişcare de plăcere, în timp ce în majoritatea unităţilor de învăţământ orele de sport sunt nişte pauze mai mari pentru elevi. Soluţia este simplă: infrastructură şi echipamente moderne, mai mult timp pentru sport şi o flexibilizare a desfăşurării acestor ore, alături de eliminarea notării, astfel încât elevii să facă mişcare pe bune, din interes şi plăcere”, a precizat Petru Apostoaia, preşedinte CNE.