În octombrie, cele 27 de autorităţi europene din domeniul protecţiei datelor au somat gigantul în domeniul internetului să îşi modifice noile reguli privind confidenţialitatea într-un termen de patru luni, cu scopul de a „se pune în conformitate” cu Directiva Europeană privind Informatica şi Libertăţile, sub pedeapsa angajării unei „acţiuni represive”.
„La expirarea acestui termen, Google nu a adoptat nicio măsură concretă”, a anunţat luni autoritatea franceză, Comisia Naţională franceză pentru Informatică şi Libertăţi (CNIL), într-un comunicat.
Reprezentanţi Google au fost primiţi pe 19 martie, la solicitarea acestora, de către un grup de lucru pilotat de CNIL, reunind autorităţile pentru protecţia datelor din Germania, Spania, Franţa, Italia, Olanda şi Marea Britanie.
Însă, din nou, „la finalul acestei reuniuni, nicio schimbare nu a fost implementată”, a subliniat CNIL.
De asemenea, atât toate autorităţile din cadrul grupului de lucru „au decis să angajeze astăzi (marţi), 2 aprilie 2013, cât şi fiecare în ceea ce o priveşte, acţiuni (anchete, controale etc.)”.
În ceea ce o priveşte, CNIL a notificat Google despre decizia sa de a „declanşa atât o procedură de control, cât şi o procedură de cooperare administrativă internaţională împreună cu omologii săi din cadrul grupului de lucru”.
Un purtător de cuvânt al Google a oferit asigurări că politica de confidenţialitate a grupului „respectă legea europeană şi (îi) permite să ofere servicii mai simple şi mai eficiente”.
„Ne-am implicat deplin în cursul discuţiilor cu autorităţile pentru protecţia datelor personale şi vom continua să o facem”, a declarat el, citat într-un comunicat transmis AFP.
Începând din martie 2012, Google aplică o nouă politică de confidenţialitate, care reuneşte aproximativ 60 de reguli de utilizare într-una singură şi regrupează informaţii cu privire la mai multe servicii, anterior separate, ca serviciul de mesagerie electronică Gmail sau reţeaua Google +.
La sfârşitul lui 2012, după mai multe luni de analiză şi discuţii cu Google, cele 27 de autorităţi europene în domeniul protecţiei datelor i-au solicitat „o informare mai clară şi mai completă despre datele colectate” şi, mai ales, „despre finalitatea” acestor date personale colectate, argumentând prin „lipsa stăpânirii de către utilizator” a acestui domeniu.