În iulie 1976, sonda spaţială Viking 1 a coborât pe suprafaţa planetei Marte, dar nu a descoperit urme de viaţă. Însă, după aproape trei decenii de la acea misiune, potrivit savanţilor de la NASA, concluziile iniţiale au fost eronate, întrucât sonda americană a descoperit în realitate dovezi ale existenţei unor microbi în probele recoltate de pe scoarţa marţiană.
Folosind modele de analiză matematică, savanţii americani au ajuns la concluzia potrivit căreia sărurile din probele marţiene infirmă estimările iniţiale şi oferă indicii clare despre existenţa unei vieţi microbiene pe Marte.
Noile analize au căutat „complexitatea” în acele probe – un parametru care indică prezenţa vieţii. Spre surpriza oamenilor de ştiinţă, savanţii de la NASA au descoperit acest parametru în probele marţiene.
„Acest fapt sugerează un răspuns biologic robust”, au explicat cercetătorii de la Universitatea din Sienna şi de la Keck Institute din California.
„Aceste analize sprijină teoria potrivit căreia experimentul Viking LR a detectat într-adevăr viaţă microbiană pe Marte”
Reevaluarea concluziilor din anii ’70 a fost determinată de descoperirea unor percloraţi în scoarţa marţiană din zona unde a coborât un alt vehicul spaţial lansat de NASA, Phoenix, în 2008.
Prezenţa aceloraşi substanţe chimice în probele recoltate de sonda Viking i-a făcut pe cercetătorii din anii ’70 să creadă că probele au fost contaminate (la revenirea lor pe Terra, n.r.).
Oamenii de ştiinţă rămân însă împărţiţi în ceea ce priveşte chestiunea dovezilor certe referitoare la viaţa de pe Marte.
Christopher McKay, cercetător la Ames Research Centre din cadrul NASA, a declarat într-un interviu pentru Discovery: „Descoperirea unor substanţe organice nu reprezintă o dovadă a vieţii sau o dovadă a unei vieţi din trecut. Reprezintă doar dovada prezenţei unor substanţe organice”.
„Dovada supremă ar fi o înregistrare video cu o bacterie de pe Marte. Ar trebui să trimită un microscop – care să monitorizeze mişcările unei bacterii. Pe baza celor realizate deja până acum, aş spune că sunt 99% sigur că există viaţă pe Marte”, a declarat la rândul său Joseph Miller, de la Keck School of Medicine din California.
Viitoarele misiuni marţiene ale agenţiei spaţiale americane ar putea tranşa această chestiune.
O viitoare misiune pe Marte este roverul Mars Science Laboratory, denumit Curiosity, lansat cu succes în noiembrie 2011.
Roverul Curiosity, cel mai sofisticat robot creat de Agenţia spaţială americană pentru a explora o altă planetă, realizat cu un buget de 2,5 miliarde de dolari şi alimentat cu un generator nuclear, va ajunge pe suprafaţa planetei Marte în august 2012. Roverul are la bordul său 10 instrumente ştiinţifice sofisticate şi va încerca să determine cu precizie dacă mediul marţian prezintă condiţii favorabile pentru întreţinerea vieţii.
O altă misiune marţiană importantă este programată pentru anul 2016. Sonda ExoMars Trace Gas Orbiter va avea la bordul ei cinci instrumente şi va studia gazele din atmosfera marţiană, inclusiv metanul, considerat a fi o dovadă a activităţii biologice şi geologice.