Scade incidenţa COVID-19 în Bucureşti, dar situaţia se menţine gravă în spitale la ATI

Rata de incidenţă în Capitală a scăzut din nou, ajungând luni la 6,83 cazuri COVID-19 la mia de locuitori, potrivit  ultimelor date făcute publice de Direcţia de Sănătate Publică Bucureşti. Sâmbătă, rata de infectare era de 7,01, iar duminică a scăzut la 6,85 de cazuri la mia de locuitori.

„Lucrurile s-au stabilizat. Am luat nişte măsuri acum o săptămână, după ce m-am consultat cu primarii, preşedinţii de CJ, cultele religioase, şi aţi văzut că se poate să sărbătoreşti Paştele şi în această perioadă. Am avut două exemple de două culte care au reuşit să facă acest lucru. Sunt sigur că aşa va rămâne în perioada următoare.

Aceste măsuri le-am luat după ce am discutat cu mai mulţi factori de decizie. Avem deja rezultate în sensul că, mă uit la evoluţia zilnică a cazurilor, şi am ajuns la un platou care se menţine de aproape o săptămână.

Dacă mă uit şi la procentele cazurilor confirmate şi mult mai important, pe Bucureşti avem iarăşi o stabilizare, chiar o scădere în ultimele zile.

Şi la Ilfov avem un platou. Timişoara scade. Judeţul Timiş scade. Deci măsurile au avut şi acolo efect.

În ceea ce priveşte incidenţa la nivel judeţean în ultimele 14 zile la mia de locuitori, Bucureştiul a atins un maxim acum câteva zile şi de atunci scade uşor”, a anunţat premierul Florin Cîţu.

Deocamdată în Bucureşti, locuitorii nu au voie să iasă din case începând cu orele 22.00 de luni până joi, respectiv ora 20 în zilele de vineri, sâmbătă şi duminică. De asemenea, la final de săptămână, magazinele şi activităţile de comerţ/prestări de servicii în spaţii închise şi/sau deschise, publice şi/sau private se închid începând cu orele 18.00.

Potrivit legislaţiei în vigoare, în toate localităţile unde incidenţa cumulată la 14 zile este mai mare de 4 şi mai mică sau egală cu 7,5/1.000 de locuitori, se interzice circulaţia persoanelor în afara locuinţei/gospodăriei după ora 22 de luni până joi, şi în zilele de vineri, sâmbătă şi duminică în intervalul orar 20,00—5,00, cu următoarele excepţii:

a) deplasarea în interes profesional, inclusiv între locuinţă/gospodărie şi locul/locurile de desfăşurare a activităţii profesionale şi înapoi;

b) deplasarea pentru asistenţă medicală care nu poate fi amânată şi nici realizată de la distanţă, precum şi pentru achiziţionarea de medicamente;

c) deplasări în afara localităţilor ale persoanelor care sunt în tranzit sau efectuează călătorii al căror interval orar se suprapune cu perioada interdicţiei, cum ar fi cele efectuate cu avionul, trenul, autocare sau alte mijloace de transport de persoane, şi care poate fi dovedit prin bilet sau orice altă modalitate de achitare a călătoriei;

d) deplasarea din motive justificate, precum îngrijirea/însoţirea copilului, asistenţa persoanelor vârstnice, bolnave sau cu dizabilităţi ori decesul unui membru de familie;

 

Managerii spitalelor bucureştene, apel disperat către populaţie: „Situaţia este foarte gravă, înregistrăm record negativ unul după altul”

Managerii spitalelor bucureştene, apel disperat către populaţie. Potrivit medicilor, numărul echipajelor SMURD care acţionează în Capitală şi Ilfov a crescut cu 30% comparativ cu valul doi al pandemiei, iar resursa umană este epuizată şi riscă să nu mai facă faţă.

„Dincolo de cifrele care nu sunt deloc îmbucurătoare, înregistrăm record negativ după record negativ. Acest lucru nu arată altceva decât limita sistemului. Peste ceea ce avem la un moment dat s-ar putea ca, dacă numărul pacienţilor creşte, să nu mai putem să avem paturi de terapie intensivă”, a declarat medicul șef al UPU SMURD Bucureşti, Bogdan Opriţa, la conferinţa de presă organizată la finalul unei întâlniri cu ministrul sănătăţii, Vlad Voiculescu.

Citeşte şi: Vlad Voiculescu îşi postează incapacitatea managerială pe Facebook: cozi de ambulanţe la spitale

Medicul a arătat că, din punctul de vedere al echipajelor SMURD care acţionează în Capitală şi Ilfov, numărul cazurilor la care acestea sunt solicitate a crescut cu 30% comparativ cu valul doi al pandemiei.

„Caracteristica pe care lumea trebuie să o înţeleagă este că, dacă în valul doi undeva la 50% din pacienţi aveau forme uşoare şi puteau să meargă la domiciliu, acum greu mai dăm drumul la 10% din pacienţi. Mai toţi pacienţii au nevoie de oxigen şi au nevoie de oxigen în debit mare. Avem nevoie de paturi, de echipamente, pe care, datorită sprijinului DSU, le-am avut”, a spus Opriţa.

El a anunţat că resursa umană este epuizată şi riscă să nu mai facă faţă: „O altă caracteristică este că, dacă în valul doi aveam un anumit număr de pacienţi, acum ne confruntăm cu o creştere de 50% la pacienţii de zonă verde, pacienţi non-COVID. Deci pe lângă acest val, care reprezintă o creştere, mai avem şi pacienţii pe care nu îi putem neglija”.

În context, Bogdan Opriţa a făcut un apel la populaţie să colaboreze şi să respecte măsurile de prevenire a răspândirii virusului. „Până când nu va exista o colaborare din partea populaţiei, oricât de multe măsuri am lua, nu vom putea să ieşim la liman.

Trebuie să înţelegeţi că avem o capacitate limitată, că nu putem să ne dezvoltăm la infinit şi la un moment dat s-ar putea să ajungem la situaţia în care să trebuiască să discutăm despre modul în care îngrijim astfel de pacienţi”, a arătat medicul.

La rândul său, managerul spitalului de urgenţă „Sf. Pantelimon” din Bucureşti, Dragoş Daviţoiu, a afirmat că situaţia este foarte gravă pentru că spitalul este obligat să primească şi să trateze orice pacient care trece de poarta spitalului, nu doar pacienţi COVID.

„Presiunea pe noi este foarte mare. Pe lângă aceste urgenţe, corpul medical al spitalului are și o anumită reputaţie şi un anumit număr de pacienţi cronici şi, având în vedere patologia, nu-i putem trimite acasă.(…)

Nu este bine ce se întâmplă acum şi fac şi eu un apel să încercăm să respectăm toate restricţiile şi să limităm un pic intrările în spital pentru că presiunea este foarte mare. Fac apel şi la colegii mei, din solidaritate de breaslă care nu sunt implicaţi în lupta anti-COVID, să ne ajute”, a spus Davițoiu.

Situația extrem de gravă a fost confirmată și de Bogdan Tănase, manager interimar al Institutului Oncologic Bucureşti.

„Situaţia este extrem de gravă şi, practic, odată cu implicarea în acest efort a unor spitale cum ar fi Spitalul Oncologic sau Institutul Fundeni, care prin definiţie sunt spitale dedicate unor tratamente complexe sau unor intervenţii chirurgicale specializate, am atins ultima linie de apărare în această luptă cu pandemia.

Noi am înţeles urgenţa în care ne găsim ca ţară şi am înţeles să aducem o mică părticică ajutorul nostru. (…) Fără ajutorul populaţiei şi respectarea acestor măsuri, ajutorul nostru nu va însemna probabil mare lucru”, a afirmat Tănase, potrivit Agerpres.