Scăderea comerțului, una dintre cauzele deficitului comercial înregistrat de România

Scăderea comerțului a mărit deficitul comercial. Pandemia globală de coronavirus are un impact covârșitor asupra economiilor mondiale, iar România nu face excepție. Puține domenii, printre care și tranzacționarea de acțiuni, au înregistrat creșteri în această perioadă.

În acest context, epidemia de coronavirus impune noi priorități. Planul de investiții al Uniunii Europene, măsurile de urgență trebuie să aibă în vizor păstrarea locurilor de muncă, acesta fiind principalul mod prin care cetățenii pot fi protejați în fața crizei economice și a recesiunii. De asemenea, și comerțul trebuie să devină o prioritate pentru guvernele Europei, în condițiile în care acesta a scăzut în 2020 cu peste 10%.

O treime din firmele înregistrate în România se ocupă de comerț

Țara noastră este direct influențată de scăderea comerțului, mai ales că acesta este cel mai răspândit cod CAEN din România. Aproximativ 29% din companiile românești se ocupă de comerț, având peste 900.000 de angajați, care aparent nu se află la adăpost de criza economică viitoare, în condițiile în care Guvernul României a anunțat un deficit de peste 10 miliarde de Euro numai în primele 7 luni ale anului 2020.

Alte articole

Ce conține, de fapt, telemeaua din Lidl, Carrefour sau Kaufland. Mulți români nu au habar ce mănâncă

Pâinea din marile magazine, bombă cu ceas: „Pentru peste 66% dintre produse NU se menționează tipul de făină utilizată”

Iar 2021 nu se arată cu nimic mai bun, Guvernul anticipând un deficit de buget undeva la 9,1% din PIB, la pachet cu creșteri de impozit și introducerea de noi taxe. Aceste scăderi sunt urmarea firească a unei perioade în care comerțul a scăzut cu 10,7%, peste 30% dintre români au rămas fără locuri de muncă, iar cheltuielile de asistență socială au crescut cu 22,4%.

Cum va stimula Guvernul economia României – o întrebare care își așteaptă răspunsul

Până acum, Guvernul României a anunțat suplimentarea fondurilor pentru Ministerele Dezvoltării, Agriculturii și Sănătății, cu câte 1 miliard de lei. Alte 1,2 miliarde lei vor merge la Casa Națională de Asigurări de Sănătate, în vederea finanțării costurilor suplimentare pentru tratamentul pacienților cu Covid-19.

De asemenea, în urma creării SURE  –  Instrumentul european de sprijin temporar pentru atenuarea riscurilor de șomaj într-o situație de urgență, România ar urma să primească de la Comisia Europeană 4 miliarde Euro. Țări precum Italia, Spania, Polonia sau Grecia au primit deja fonduri pentru protejarea locurilor de muncă în valoare de aproape 40 miliarde Euro. Scopul acestor ajutoare este de a le oferi ajutor cetățenilor și sectoarelor afectate în mod deosebit de pandemie.

Statele membre se văd obligate însă să ia măsuri suplimentare pentru a se asigura că 2021 nu va reprezenta un colaps economic. Germania, spre exemplu, intenționează să aloce 42,5 miliarde Euro în scutiri de impozite până la sfârșitul anului 2024. Acest lucru presupune, în prima etapă, creșterea indemnizației și a plafonului pentru cei care nu plătesc taxe. Planul Franței este de a scădea taxele pentru mediul privat, în special pentru producători. 42% dintre întreprinderile mijlocii și 26% dintre companiile mari ar urma să beneficieze de pe urma acestei măsuri. Pe de altă parte, Italia plănuiește menținerea unei rate scăzute a TVA, prelungirea termenului de plată a impozitului pe profit pentru anumiți contribuabili, precum și scutirea de impozite pe salariile noilor angajați.

Pentru a spera la o revenire economică, și România are nevoie de măsuri care să corecteze dezechilibrele economice și să suplinească deficitul structural înregistrat la nivelul veniturilor bugetare.

Registrul Comerţului: Peste 8.000 de firme şi-au suspendat activitatea