Scandal DIPLOMATIC între România şi Ungaria. Declaraţii HALUCINANTE ale ambasadorului Zakonyi

MAE şi-a manifestat nemulţumirea şi dezacordul față de conținutul declarațiilor făcute de ambasadorul Zakonyi Botond cu privire la ansamblul relațiilor bilaterale româno-ungare. „Acestea demonstrează, odată în plus, faptul că partea ungară nu este încă pregătită să respecte cadrul general al relației bilaterale și fundamentele politico-juridice ale acesteia și anume Tratatul de înțelegere, cooperare și bună vecinătate, semnat în 1996, și Declarația de Parteneriat Strategic, semnată în 2002. Partea română a reiterat apelul ferm ca această relație bilaterală să fie tratată cu maximă responsabilitate, în virtutea principiului bunei vecinătăți și a statutului comun de state membre UE și NATO„, arată MAE.

MAE a subliniat „caracterul complet inadecvat al declarațiilor din perspectiva raportării la mandatul de reprezentare al ambasadorului unui stat în statul de reședință, mai ales în ceea ce privește aprecierile inacceptabile și lipsite de deferență la adresa prim-ministrului României„.

Totodată, a fost punctat faptul că aceste declarații nu reflectă adecvat stadiul discuțiilor bilaterale pe temele invocate în interviu.

În acest context, au fost reiterate pozițiile MAE față de postarea pe contul de Facebook al premierului ungar a unor simboluri revizioniste, arătându-se că promovarea lor de către șeful guvernului de la Budapesta nu este în conformitate cu cadrul juridic și politic bilateral. „Totodată, au fost amintite reprezentantului Ambasadei Ungariei la București elementele de actualitate, nerelevate, din păcate, în interviu, privind respectivele teme, inclusiv prin trimitere la concluziile, agreate de comun acord, ale vizitei ministrului român al afacerilor externe la Budapesta, din 7 mai 2015”, precizează MAE.

Alte articole

Ce pensie are o gospodină în România în 2025. Chiar și în lipsa unui loc de muncă, se poate beneficia de un venit

O nouă televiziune va apărea în grila de programe din România. La cârma postului se vor afla 12 copii care vor decide ce se difuzează

Astfel, partea română a reamintit stadiul la zi al discuțiilor bilaterale pe temele de interes economic, respectiv în domeniul asigurării drepturilor persoanelor aparținând minorităților naționale. Pe palierul cooperării economico-sectoriale, s-a menționat faptul că o serie de proiecte recente au fost materializate la inițiativa părții române, cum ar fi reluarea în iulie anul trecut a lucrărilor Comisiei economice mixte, după o întrerupere de patru ani.

MAE subliniază că în cadrul discuţiei de luni s-a arătat că, deși este clamat interesul Budapestei pentru realizarea unei infrastructuri de transport de care să beneficieze deopotrivă România și Ungaria, din declarațiile ambasadorului Ungariei lipsesc referirile la proiectul recent finalizat privind conexiunea autostrăzilor A1-M43, la a cărui inaugurare a participat prim-ministrul României.

„Cele ’10 drumuri transfrontaliere’ care ar urma să lege cele două state sunt, conform dispozițiilor Acordului interguvernamental privind legăturile rutiere peste frontieră de stat româno-ungară, drumuri de interes local (destinate traficului de persoane și de mărfuri până în 3,5 t), precum și piste de biciclete, semnificația economică a acestora fiind redusă, raportat la eforturile financiare care ar trebui investite pentru deschiderea acestor drumuri traficului în regim permanent”, adaugă MAE.

Referitor la domeniul energetic, partea română a reamintit cooperarea pentru realizarea proiectelor de conectare a rețelelor de gaze, în cadrul Grupului la nivel înalt pentru conectivitate în domeniul gazelor naturale în Europa de Centrală și de Sud Est (CESEC). De asemenea, s-a reamintit că în privința finalizării gazoductului Arad-Szeged, cele două părți colaborează strâns, prin Transgaz și FGZS.

MAE arată că cele două companii au încheiat un acord tehnic în scopul promovării unui proiect de investiții comun din fonduri comunitare, prin programul Proiectelor de Interes Comun, care vizează elementele de infrastructură necesare pentru asigurarea creșterii capacității actuale de livrare de gaz în curs reversibil, până la 1,75 miliarde mc pe an, la punctul Csanadpalota.

Totodată, sursa citată precizează că a fost reiterat interesul părții române pentru reluarea cât mai rapidă a discuțiilor în cadrul Comitetului de specialitate româno-ungar de colaborare în problemele minorităților naționale. În acest context, se arată că partea română este în așteptarea invitației promise de partea ungară, de continuare la Budapesta a dialogului la nivel de copreședinți ai comitetului.

Comitetul de specialitate româno-ungar de colaborare în problemele minorităților naționale este, potrivit MAE, singurul for de dialog convenit între părți pentru a aborda probleme de această natură.

„Abordările unilaterale sunt de natură să afecteze relația bilaterală și climatul de înțelegere interetnică”, subliniază sursa citată.

De asemenea, partea română a atras atenția că declarațiile referitoare la un eventual statut de autonomie, bazat pe criterii etnice, echivalează cu o imixtiune în afacerile interne ale României.

MAE a evidențiat că autonomia pe criteriul etnic contravine cadrului constituțional român în vigoare, iar drepturile colective nu fac parte din standardele europene în materie de minorități, fiind excluse conceptual din planul relației bilaterale prin Tratatul de înțelegere, cooperare și bună vecinătate între România și Republica Ungară, semnat la Timișoara, la 16 septembrie 1996 (Tratatul politic de bază).

Nagy Karoly Zoltan ține momentan locul ambasadorului Ungariei la București, aflat în concediu.