Scandal în fata casei lui Ion Iliescu la 31 de ani de la Mineriadă: Locul tău este la gunoi!

Mai multe persoane, între care şi Marian Ceauşescu, au protestat din nou în faţa casei fostului preşedinte al României, Ion Iliescu, la împlinirea a 31 de ani de la Mineriada din 13 – 15 iunie 1990, în urma căreia patru persoane au fost ucise prin împuşcare, trei au fost rănite tot prin împuşcare, peste 1.200 de persoane au fost maltratate şi lipsite abuziv de libertate.

„Vreau să-ţi arăt unde meriţi tu să stati, acest criminal al României. Locul tău nu este decât într-o singură pagină a istoriei. Uite unde o să ajungi, …. nici în gunoi nu vrei sa intri, dar vei intra”, spunea protestatarul Marian Ceauşescu, în timp ce îndesa o fotografie a fostului preşedinte Ion Iliescu într-un cazan de gunoi.

Mineriada din 13-15 iunie 1990 a fost a treia ocazie în care FSN a utilizat minerii din Valea Jiului ca forţă de represiune împotriva celor care contestau regimul instaurat după Revoluţia din decembrie 1989. Aducerea minerilor a avut ca scop oprirea demonstraţiei anticomuniste din Piaţa Universităţii.

Alte articole

Motivul pentru care Ion Iliescu rămâne fără certificatul de revoluționar: „Cum a ieșit el împotriva regimului, dacă făcea parte din marea elită?”

Ion Iliescu, Petre Roman, Virgil Măgureanu, Adrian Sârbu, Miron Cozma, trimişi în judecată în Dosarul Mineriadei pentru infracţiuni contra umanităţii. Reacția lui Petre Roman

După ce FSN şi Ion Iliescu au câştigat alegerile din 20 mai 1990, Iliescu a devenit preşedinte al României pentru un mandat de doi ani, iar conducerea FSN a încearcat pe 13 iunie 1990 să evacueze manifestanţii din Piaţa Universităţii, inclusiv cu ajutorul unor muncitori de la IMGB care scandau ”Noi muncim, nu gândim” sau ”Moarte intelectualilor”.

Într-un apel la televizinea publică, Ion Iliescu a calificat luptele de stradă drept ”o rebeliune de tip legionar ”.

„Avem de-a face cu o încercare de rebeliune de tip legionar. Elemente declasate, manevrate de forţe interesate în destabilizarea ţării şi ignorarea opţiunii exprimate de poporul nostru s-au dedat la acte grave de violenţă. Chemăm toate forţele conştiente şi responsabile să se adune în jurul clădirii guvernului şi televiziunii pentru a curma încercările de forţă ale acestor grupuri extremiste, pentru a apăra democraţia atât de greu cucerită”, spunea Ion Iliescu în 13 iunie 1990.

Până seara, forţele de ordine ale MAI au golit Piaţa Universităţii, iar o parte din protestatari au fost reţinuţi.

A doua zi, au ajuns în Capitală câteva mii de mineri care, împreună cu forţele de ordine, declanşează o represiune brutală împotriva opozanţilor cunoscuţi ai FSN. Sediile partidelor istorice şi cel al Universităţii sunt devastate, iar minerii, ajutaţi de forţele de ordine, au bătut şi reţinut orice persoană considerată suspectă. Profesori universitari au fost bătuţi, iar un miner a vrut să-l decapiteze cu toporul pe Marian Munteanu, care era deja inconştient din cauza bătăilor, potrivit news.ro.

Au fost maltrataţi şi bucureşteni aleşi la întâmplare de pe străzi, cu predilecţie pentru cei cu barbă, cu ochelari sau cu o vestimentaţie considerată nonconformistă.

Cei arestaţi au fost duşi la Măgurele, unde au fost din nou bătuţi de către poliţişti şi reţinuţi fără respectarea procedurilor judiciare. Potrivit procurorilor militari, la capătul celor trei zile de represiune, bilanţul era sinistru: patru persoane au fost ucise prin împuşcare, trei au fost rănite tot prin împuşcare, peste 1.200 de persoane au fost maltratate şi lipsite abuziv de libertate.

Parchetul Înaltei Curte de Casaţie şi Justiţie a anunţat în 13 iunie 2017 că procurorii militari au finalizat cercetările în dosarul Mineriadei din 13-15 iunie 1990 şi au trimis în judecată, pentru crime împotriva umanităţii, 14 persoane, între care fostul preşedinte Ion Iliescu, fostul premier Petre Roman, fostul vicepremier Gelu Voican Voiculescu, fostul şef al SRI Virgil Măgureanu şi Miron Cozma.

În mai 2019, ICCJ a decis restituirea dosarului la Parchet, iar în februarie 2020 Secţia pentru investigarea infracţiunilor din justiţie (SIIJ) a contestat decizia judecătorului de  la Curtea Supremă.

Citeşte şi: Florin Cîţu, la 31 de ani de la mineriada din 13-15 iunie: Justiţia e încă datoare românilor în privinţa aflării vinovaţilor