Astăzi este termenul limită pentru depunerea amendamentelor, iar cei din opozitie au pregătit mii de amendamente pe motiv ca sunt nemultumiti de modul cum arata bugetul.
Peste 3.000 de amendamente au fost deja depuse de PMP la bugetul pe 2018. Parlamentarii cer bani pentru metroul din Drumul Taberei, grădinițe și creșe ,dar și pentru continuarea lucrărilor la centura Bucureştiului. PMP solicită celor de la PSD să adapteze bugetul ţării la realităţile României, să nu risipească banii românilor doar pe programe ce încurajează nemunca şi să aloce fonduri către domeniile a căror dezvoltare ar putea aduce mai multă prosperitate ţării.
Nici USR-ul nu s-a lăsat mai prejos. Potrivit deputatului Claudiu Năsui, USR a depus 270 de amendamente la proiectul legii bugetului de stat pe 2018, cele mai multe vizând investiții în infrastructură, sănătate și educație.
„Am depus 270 de amendamente care privesc textul legii și anexele. În general, ceea ce ne dorim sunt mai puțini bani în PNDL, în faimosul program din pixul domnului Dragnea — pușculița partidelor—și dorim mai mulți bani pentru investiții concrete în infrastructură, sănătate, educație. Nu am prioritizat o zonă anume. De exemplu, pentru educație ne dorim consolidarea școlilor. Credem că acolo ar trebui transferate resursele”, a afirmat Năsui, la Parlament.
El a mai spus că dorința cea mai mare este să fie începută autostrada Târgu Mureș — Iași, USR depunând un amendament în acest sens. Năsui a menționat că în acest an nu au fost depuse amendamente pentru majorarea sumelor alocate bisericilor.
„Pentru biserici, în acest an nu are USR amendamente. Anul acesta nu avem aceste amendamente. Amendamentele noastre s-au concentrat pe educație, sănătate, infrastructură”, a adăugat Năsui.
El a susținut că proiectul de buget pe acest an este „o prelungire a politicilor din anul 2017”, fiind „înghesuite cât mai multe lucruri”.
„Din păcate, constatăm o prelungire a politicilor din anul 2017. Constatăm un buget în care au fost înghesuite cât mai multe lucruri, au fost supraevaluate cheltuieli și venituri. Avem exemplu flagrant de supraevaluare de venituri la capitolul TVA, unde preconizarea este că vor crește veniturile cu 16% datorită TVA split, lucru total neplauzibil. În rest, avem o creștere foarte mare cu asistența socială care încă o dată va domina bugetul, dar și acolo constatăm faptul că ea este subevaluată. Temerile pe acest buget este că deficitul nu va putea fi ținut sub control decât dacă fie se taie din investiții, lucru care s-a întâmplat în 2017 (…) și mai avem o temere că se va întâmpla ce s-a întâmplat în 2017 și anume creșteri de taxe și impozite”, a mai spus Năsui.
Începând de miercuri şi până sâmbătă sunt programate dezbateri pe amendamente pentru redactarea raportului în cadrul comisiilor de buget, iar votul final în plenul reunit al Parlamentului va avea loc pe 21 decembrie.
Proiectul de buget pentru 2018 este construit pe o creştere economică de 5,5%, inflaţie medie anuală de 3,1%, curs mediu de 4,55 lei/euro şi câştig salarial mediu net lunar de 2.614 lei. Deficitul bugetar (cash) este estimat la 2,97% din PIB, în timp ce deficitul ESA este de 2,96% din PIB, cu încadrare în ţinta de deficit bugetar de sub 3% din PIB, potrivit Tratatului de la Maastricht.
În proiectul de buget sunt prevăzute resursele necesare pentru acordarea de vouchere de vacanţă pentru toţi salariaţii din sistemul public, creşterea salariului minim şi mediu net în întreaga economie (public şi privat) cu 9%, majorarea, de la 1 iulie, a pensiilor cu 10% şi a pensiei minime cu 23%, potrivit Guvernului. Legat de persoanele cu dizabilităţi, bugetul prevede creşterea indemnizaţiei acestora cu 30% de la 1 ianuarie.
În acelaşi timp, în buget s-au alocat 4,5 miliarde lei pentru programele de ajutor de stat care vor demara anul viitor.
Veniturile bugetare proiectate pentru 2018 sunt estimate la 287,5 miliarde lei, respectiv 31,7% din PIB. Cele mai mari ponderi in veniturile bugetare pe 2018 le înregistrează contribuţiile sociale, cu 10,1%, urmate de TVA cu 6,8%, accize cu 3,3%, impozit pe salarii şi impozit pe venit cu 2,3% din PIB.
Cheltuielile bugetare pentru anul 2018 sunt estimate la 314,5 miliarde lei miliarde lei, ceea ce reprezintă 34,6% din PIB.
Totodată, cheltuielile de personal sunt estimate la 81,2 miliarde lei, o creştere de 11,6 miliarde lei faţă de anul 2017, pe fondul aplicării Legii cadru privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice. Cheltuielile cu asistenţa socială ajung în 2018 la 98,6 miliarde lei, respectiv 10,9% din PIB.
Cheltuielile cu bunurile şi serviciile vor fi în anul 2018 – 39,9 miliarde lei (4,4% din PIB), în timp ce cheltuielile cu datoria publică sunt estimate la 12,1 miliarde lei ( 1,3 % din PIB), potrivit proiectului. Cheltuielile cu investiţiile în anul 2018 vor fi de 38,5 miliarde lei ( 4,2% din PIB), în creştere cu 13 miliarde lei faţă de anul 2017, potrivit estimărilor Guvernului.
Guvernul vrea să aloce mai mulţi bani anul viitor pentru mai multe ministere, în special pentru Ministerul Economiei, Ministerul Culturii, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Ministerul Educaţiei, dar vrea să taie din bugetele Ministerului Muncii, Ministerului Justiţiei, Ministerului Muncii şi Ministerului Justiţiei.