ÎCCJ analizează, joi, contestaţia DNA față de decizia instanței de a nu mai prelungi mandatul de arestare fostului primar al Constanţei, Radu Mazăre.
Cele două judecătoare care analizează solicitarea procurorilor anticorupţie privind prelungirea măsurii preventive nu reuşesc, însă, să ajungă la un acord, iar până acum au luat decizii total diferite. Judecătorul Anca Alexandrescu a fost de două ori în favoarea plasării lui Radu Mazăre în arest la domiciliu, iar colega sa din complet, Ioana Bogdan, consideră că acesta trebuie să rămână în arest preventiv.
La termenul de joi dimineaţă, cele două judecătoare care au viziuni diferite au făcut cereri de abţinere, în timp ce DNA a făcut o cerere de recuzare a celor două, din acelaşi motiv. Toate cele trei cereri au fost însă respinse, iar procesul a început cu o întârziere de 45 de minute.
În lipsa unui consens privind măsura preventivă care se impune în cazul lui Radu Mazăre, a fost format un complet de divergenţă care să grăbească luarea unei decizii.
Potrivit DNA, în perioada 2006-2009, Radu Mazăre, beneficiind de ajutorul omului de afaceri Sorin Strutinsky, a solicitat și primit circa 2 milioane de euro de la reprezentanții a două societăți comerciale, în scopul facilitării emiterii documentațiilor de urbanism necesare dezvoltării unor proiecte imobiliare de tip mall, pe care aceste firme intenționau să le deschidă în Constanța.
„Sumele de bani au fost transferate sub forma unor contracte de publicitate fictive încheiate de reprezentanții societății respective cu o firmă controlată de Mazăre atât direct, cât și prin intermediul celuilalt inculpat. În perioada 2008-2014, Mazăre, cu ajutorul lui Strutinsky, a primit de la o societate comercială peste 7 milioane de euro pentru că a asigurat acesteia câștigarea unei licitații organizate de Primăria Constanța pentru delegarea gestiunii serviciului de salubrizare a orașului. În același timp, între firma respectivă și instituția publică condusă de Mazăre a fost încheiat un contract având ca obiect delegarea serviciului de salubrizare pentru o perioadă de 25 de ani, cu un cost total estimat de 1.194.056.850 lei — circa 335 milioane de euro”, preciza DNA.
Potrivit sursei citate, în perioada noiembrie 2006-2013, edilul Constanței a participat la încheierea a 12 contracte între primărie și societatea controlată de el și de celălalt inculpat, în valoare totală de peste 6 milioane lei.
„În perioada noiembrie 2008-2012, Mazăre a semnat 13 contracte, acorduri-cadru și contracte subsecvente încheiate între primărie și o societate la care era asociat Strutinsky, în valoare totală de peste 23 milioane lei. Aceste contracte au vizat achiziția unor servicii artistice desfășurate cu diverse ocazii, organizarea unor spectacole artistice, serviciul de pază a bunurilor publice și private aparținând municipiului Constanța, serviciul de protecție a funcționarilor Primăriei Municipiului Constanța aflați în exercițiul funcțiunii în perioada 15 februarie 2009-15 februarie 2012 etc.”, arată DNA.
Procurorii au constatat că în ambele cazuri au fost obținute foloase atât pentru sine, prin societatea pe care o controla și cu care Radu Mazăre s-a aflat în raporturi comerciale în ultimii cinci ani, înainte de comiterea faptei, cât și pentru Sorin Strutinsky.