SCANDAL la Senat. Şerban Nicolae acuză „aroganţa” CSM: „Aţi explicat prost. Ne luaţi în băşcălie”

Comisia juridică a Senatului a amânat, marţi, cu o săptămână, un vot pe raportul privind propunerea de modificare a Codului de procedură penală inţiată de senatorul PSD Șerban Nicolae, care prevede, între altele, eliminarea corupţiei dintre infracţiunile pentru care se poate dispune arestarea.

Senatorii jurişti au decis ca senatorul PSD să modifice textul propunerii legislative, în concordanţă cu observaţiile primite din partea Guvernului şi a instituţiilor din domeniul justiţiei, iar săptămâna viitoare să se reia dezbaterea pe noul text al iniţiatorului.

Dezbaterile din cadrul Comisiei juridice au provocat un schimb de replici între Şerban Nicolae şi reprezentanţii Ministerului Justiţiei şi ai CSM.

Şerban Nicolae a declarat că propunerea legislativă a făcut-o imediat ce s-a pronunţat decizia Curţii Constituţionale care a constatat că inexistenţa unei durate în timp pentru măsura preventivă a controlului judiciar şi a controlului judiciar pe cauţiune este neconstituţională.

Alte articole

Alegeri locale 2024: Clotilde Armand, acuzată de CSM că a făcut presiuni asupra justiţiei

CSM amână soluţionarea cererii de suspendare din funcţie a judecătoarei din dosarul 2 Mai

Senatorul PSD a afirmat că propune ca măsura controlului judiciar să se dispună pe o durată de cel mult 60 de zile, care poate fi prelungită succesiv, dar nu poate depăşi 180 de zile în cursul urmăririi penale respective 3 ani în cursul judecătţii, iar fiecare prelungire să se instituie pe 60 de zile.

„Existau vremuri când anchetele se desfăşurau chiar fără măsuri privative şi restrictive. Existau şi vremurile astea. Existau vremuri când măsura arestării preventive nu era cerută, musai, pentru 30 de zile, nu era dispusă pentru perioada maximă. Noi am ajuns la nişte formule aberante”, a afirmat Şerban Nicolae, precizând că s-a pierdut din vedere scopul măsurii, care în prezent este că „e bine să îl ţii într-un fel, legat”.

„E bine să îl ţii legat, dacă îl anchetezi. Din punctul meu de vedere, e o măsură foarte restrictivă, şi aici aş vrea să fac o precizare: Nu propun nimic care îi vizează pe parlamentari, gândiţi-vă că ceea ce propunem şi ceea ce va hotărî Parlamentul, care încă mai are, pentru nu ştiu câtă vreme, autoritatea de a fi unica putere legiuitoare a ţării, afectează pe oricine în ţara asta, pe toată lumea”, a mai arătat senatorul social-democrat.

Şerban Nicolae a criticat, în comisie, observaţiile făcute de CSM la propunerea sa legislativă.

„Ceea ce CSM a scris aici este de o crasă incompetenţă, incalificabilă incompetenţă. Eu nu vorbesc despre persoane condamnate care sunt reţinute sau arestate preventiv în alte cauze. Să fiţi foarte sănătoşi, nu puteţi să spuneţi la propunerea mea că dumneavoastră aveţi în vedere altceva. Ceea ce mi-a trimis CSM la propunerea mea este de o crasă incompetenţă, ca să nu spun că e o formulă de aroganţă absolut inexplicabilă faţă de o propunere legislativă făcută de un senator în limitele constituţionale. Eu, din politeţe, am vrut să consult şi CSM. Dumneavoastră mi-aţi trimis în bătaie de joc„, a spus senatorul PSD, citat de Mediafax.

Reprezentantul CSM prezent la discuţiile din Comisia juridică, judecătorul Andreea Uzlău, i-a replicat senatorului: „Să păstrăm limitele discursului instituţional. Nu putem vorbi despre incompetenţă când facem observaţii tehnice. V-aş ruga să aveţi în vedere toate aspectele”.

Şerban Nicolae a continuat: „Aţi explicat prost. Dacă eraţi aşa deştepţi, aţi fi observat că lucrurile alea care au fost deja declarate neconstituţionale… Nu îmi mai daţi lecţii, vă rog eu foarte mult! Articolul pe care l-aţi citat nu există. Puţin îmi pasă ce aveţi dumneavoastră în vedere, eu nu mă refer la persoane condamnate. […] Eu m-am bătut atunci când a ieşit legea CSM să aibă independenţă şi să fie garantul independenţei justiţiei, dar observ că dumneavoastră ne ironizaţi, ne luaţi în băşcălie şi ne mai şi certaţi”.

În finalul dezbaterilor, senatorul PSD Ioan Chelaru a cerut ca în cazul unor astfel de propuneri legislative importante privind modificări la Codul penal sau cel de procedură penală, la dezbaterile din Comisia juridică să se prezinte factori decidenţi din instituţiile care transmit puncte de vedere pe marginea acestor legi.

Senatorii jurişti vor relua, săptămâna viitoare, dezbaterile asupra propunerii legislative a senatorului Şerban Nicolae, după ce acesta va depune, până joi, noua formă a textului de lege.

Senatorul PSD Şerban Nicolae a depus la începutul anului propunerea legislativă pentru modificarea Codului de procedură penală, care prevede că inculpatul arestat preventiv nu este încătuşat sub nicio împrejurare, cu excepţia infracţiunilor prin violenţă şi se introduce, ca măsură preventivă, „arestul sever”.

Proiectul s-a aflat din ianuarie în consultare publică la Senat şi a fost trimis din 16 decembrie 2014 la Guvern şi la Consiliul Legislativ pentru un punct de vedere.

Propunerea legislativă prevede modificarea articolului 202, alineatul 4, din Codul de Procedură Penală, prin care arestarea preventivă se face doar în două forme, arestul la domiciliu şi arestul sever, cel din urmă fiind în centre specializate, şi doar pentru fapte grave.

De asemenea, la articolul 208, se adaugă un nou paragraf, potrivit căruia inculpatul faţă de care s-a dispus una din măsurile preventive prevăzute la articolul 202 alineatul 4, nu este încătuşat în nicio împrejurare, cu excepţia celor cercetaţi pentru infracţiuni comise prin acte de violenţă, a celor care s-au sustras urmăririi penale precum şi a inculpaţilor care s-au opus măsurii dispuse.

În plus, măsurile luate faţă de inculpatul reţinut ori arestat, în vederea deplasării în spaţiul public, trebuie să fie proporţionale cu pericolul concret pentru ordinea publică, apreciat potrivit articolului 223.

Potrivit expunerii de motive la propunerea legislativă, prin noul Cod de procedură penală au fost revizuite măsurile preventive în sensul în care, pe de o parte, limitările de circulaţie, în ţară şi localitate, au fost incluse în controlul judiciar şi controlul judiciar pe cauţiune, iar pe de altă parte, a fost introdusă măsura arestului la domiciliu.

Ca urmare a acestor modificări, prin decizia recentă a Curţii Constituţionale, s-a constatat faptul că în măsura în care nu există limitări în timp, controlul judiciar nu corespunde exigenţelor Constituţiei României.

În acest context, potrivit iniţiatorului proiectului, propunerea legislativă vizează trei elemente semnificative: durata măsurii instituite nu poate depăşi 60 de zile calendaristice, măsura poate fi prelungită, succesiv, fiecare prelungire fiind limitată la 60 de zile, durata maximă a controlului judiciar, cu toate prelungirile, nu poate depăşi 180 de zile în cursul urmăririi penale, respectiv trei ani, în situaţia cauzelor ajunse în faţa instanţei de judecată.

Şerban Nicolae menţionează că s-a constatat faptul că, prin terminologia uilizată în cazul măsurilor preventive privative de libertate se creează confuzii. Astfel, se foloseşte termenul „arest” ( arestat la domiciliu) şi respectiv sintagma „arestare preventivă” în cazul privării de libertate, prin deţinerea în centre special destinate.

„Diferenţa nu ţine de termenii folosiţi, astfel încât nu se justifică utilizarea unor formule diferite”, se precizează în expunerea de motive.

În aceste condiţii, propunerea legislativă instituie utilizarea unei singure măsuri preventive privative de libertate – arestarea preventivă – cu două forme de aplicare: „arestul la domiciliu”, respectiv „arestul sever”.

Potrivit iniţiatorului, principala diferenţă rezultată din locul de desfăşurare este dată de severitatea măsurii, arestul sever fiind acela care impune un regim de deţinere a inculpatului într-o unitate specializată cum sunt cele care, în forma anterioară a codului, era utilizate pentru reţinere şi arestare preventivă.

Şerban Nicolae menţionează că o asemenea formă a măsurii preventive trebuie să fie una de excepţie, impusă de circumstanţele privitoare la persoana inculpatului.

Potrivit acestuia, arestarea preventivă se poate impune doar în cazul infracţiunilor care presupun acte de violenţe care pun în pericol viaţa sau sănătatea şi al celor privind securitatea naţională.

Senatorul PSD mai spune că propunerea legislativă nu modifică ipotezele măsurii arestării pentru asigurarea bunei administrări a cauzei.

„Reintroducerea sintagmei ‘pericol concret’ existentă în forma anterioară şi redusă la ‘pericol’ în forma actuală, evită confuzia între pericolul social al infracţiunii şi pericolul concret pentru ordinea publică”, se mai arată în expunerea de motive.

Şerban Nicolae mai spune că în cazul în care inculpatul reţinut sau arestat, aflat în custodia forţelor de ordine, nu este recidivist şi nu este cercetat pentru infracţiuni comise prin acte de violenţă, nu trebuie încătuţat şi nici supus unor măsuri exagerate, cu ocazia deplasării în spaţiul public.

„Aceleaşi considerente trebuie aplicate şi în cazul aducerii cu mandat emis fără citarea prealabilă a făptuitorului, evitându-se, astfel, comiterea de excese sancţionabile din perspectiva respectării dispoziţiilor constituţionale şi procesual penale sau chiar a normelor europene”, mai apreciază iniţiatorul proiectului.