Aproximativ 10.000 de români au refuzat cardul de sănătate. Mai multe măicuţe şi preoţi din judeţul Neamţ au refuzat acest card de sănătate pe motiv că CIP-ul încorporat în acest plastic permite introducerea datelor lor într-un sistem de supraveghere, lucru care contravine convingerilor lor religioase.
Alţii însă au refuzat cardul pentru că li s-a părut suspect faptul că, citit invers, cuvântul „card” înseamnă „drac”.
Este însă şi o categorie de români care nici nu au vrut să audă de acest card pe motiv că datele lor ar putea fi furate şi folosite în alte scopuri.
Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS) încearcă să găsească o alternativă la cardul de sănătate. Aceasta ar fi o adeverinţă medicală ce ar trebui reînnoită periodic, însă nu s-a stabilit nimic în acest sens.
Peste 12 milioane de români şi-au primit cardul de sănătate, document care atestă calitatea de asigurat în sistemul public de sănătate din România, a anunţat, joi, într-un comunicat, Compania Naţională „Poşta Română” (CNPR), distribuitor al acestor instrumente, transmite Agerpres.
„Poşta Română, în urma unor eforturi considerabile ale reţelei operaţionale a companiei, a reuşit să se achite cu succes de sarcinile impuse prin contractul cu CNAS. O rată de retur de 7% pe distribuţia cardurilor de sănătate este una pe care orice operator privat şi-ar asuma-o fără ezitare. Iar asta, având în vedere rigorile impuse prin contract, ce ţin atât de modalitatea de predare a cardurilor, cât şi de zonele acoperite, în bună parte mediul rural greu accesibil”, a declarat Irina Purcaru, directorul Direcţiei Operaţiuni şi Relaţii Comerciale din cadrul Poşta Română.
Conform sursei citate, dintre cele 13,2 milioane de carduri trimise de Compania Naţională Poşta Română şi Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS) spre distribuire, Poşta Română a predat în mâna asiguraţilor 93% din această cantitate. Persoanele care fie şi-au schimbat domiciliul şi nu au notificat acest lucru, fie nu s-au prezentat la unităţile Poştei Române pentru a-şi ridica documentul de asigurat pot să o facă, în continuare, aşa cum impun regulile CNAS.
Situaţia pe judeţe arată că Municipiul Bucureşti deţine primul loc la numărul de carduri distribuite, respectiv 1,22 milioane de trimiteri, urmat de Prahova, cu peste 511.000 de trimiteri, şi de Timiş, cu peste 438.000 de trimiteri ajunse la destinaţie.
În viitorul apropiat, cei care nu au cardul de sănătate vor fi nevoiţi să scoată bani din buzunar pentru toate serviciile medicale de care beneficiază, inclusiv pentru reţetele medicale, mai puţin pentru urgenţe.