Scandal pe materiile care ar trebui studiate de către elevii de liceu

În orarul pentru liceu pus în dezbatere publică Religia, o materie în continuare facultativă și de sine stătătoare pentru toți elevii, rămâne cu același număr de ore. Acest lucru a atras mai multe nemulțimiri. Asta, în contextul nemulțumirilor mai vechi ale unor părinți, cadre didactice și organizații neguvernamentale care acuză nerespectarea legislației în vigoare.

Citește și: Ministrul Daniel David, explicaţii în controversa dispariţiei orelor de istorie: „Am propus ca istoria românilor să fie făcută în clasa a 9-a”

În jurul acestei materii planează o serie de nereguli pe care ministrul David ar trebui să le „repare”. Nu de alta, dar contextul actual chiar i-ar da posibilitatea să facă acest lucru respectând, în sfârșit, ce spune legea, a declarat pentru „Adevărul” profesorul Emil Moise.

„Religia a fost introdusă în Trunchiul comun (TC) în anul 1995. Dar era o materie facultativă, în conformitate cu prevederile Constituției României. Fiind o contradicție aici – în TC existând doar materii obligatorii – mai mulți parlamentari au sesizat CCR. Pe baza acestei sesizări, Curtea Constituțională a decis atunci că Religia poate rămâne în trunchiul comun, însă cu următoarea mențiune: școlile sunt obligate să ofere această materie facultativă elevilor, însă elevii, în schimb, nu sunt obligați s-o accepte”, spune profesorul de Științe socio-umane Emil Moise, președinte, totodată, al Asociației Solidaritatea pentru Libertatea de Conștiință.

În anul 1995 s-a stabilit clar că această materie nu este obligatorie pentru elevi. Profesorul Emil Moise a declarat că decizia luată de CCR în 1995 este general obligatorie și trebuie respectată.

Citește și: Geniile au recomandări pertinente pentru Educaţia din România. Ce schimbări ar trebui făcute în sistemul de învăţământ

„Religia face parte din trunchiul comun dar, în același timp, este facultativă, fiind singura excepție de acest fel. Problemele sunt însă altele, iar rezolvarea lor, obligatorie, cade în sarcina Educației”, mai spune profesorul.

„Ministerul are obligația să respecte hotărârile de lege pe care le-am obținut în instanță la Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării și la Curtea Constituțională. Ceea ce miniștrii de până acum nu au făcut”.

O altă problemă pe care o ridică dascălul: elevii care nu urmează cursurile de Religie nu pot opta pentru o altă materie facultativă. „În 2017 și 2018 am sesizat acest lucru și am obținut o două decizii definitive ale Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării. Instituția a stabilit atunci că Ministerul Educației, când oferă copiilor disciplina Religie, îi discriminează pe cei care nu ar dori această disciplină dacă le nu oferă alta, tot facultativă”. Dascălul solicită ministrului David să repare ceea ce au greșit miniștrii de dinaintea lui și să dispună ca elevii să aibă mai multe materii facultative.

Andreia Bodea, directoarea Colegiului Național „I.L.Caragiale” din București, a explicat pentru „Adevărul” că, în general, la „Caragiale” Religia este plasată fie la prima oră, fie la ultima oră din programul copiilor. „În așa fel încât cei care nu doresc să facă Religie vin cu o oră mai târziu, respectiv pleacă cu o oră mai devreme. Dacă se întâmplă ca ora de Religie să fie plasată în mijlocul zilei, avem două situații: unii elevi aleg să rămână în clasă și lucrează la altceva, alții, în schimb, nedorind să plece din școală pentru că mai au ore, merg la sala de lectură unde își fac o temă, își fac exerciții, stau de vorbă, citesc o carte”.

Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării a decis că media obținută la Religie nu trebuie să fie luată în calcul la media generală. Ceea ce iar nu se respectă, ne-a declarat profesorul Moise. Prin urmare, vorbim despre o altă formă de discriminare la adresa elevilor. „Îi discriminează pe cei cărora nu li s-a pus la dispoziție o disciplină alternativă. Și chiar dacă ar avea o disciplină alternativă, îi discriminează pe cei care n-ar alege nici una dintre cele două”, a explicat Emil Moise.

Prof. Andreia Bodea spune că „și-au exprimat dorința să facă Religie, au făcut un modul, două, însă, din diverse motive, fie au luat o notă proastă, fie, brusc, nu le-a mai plăcut profesorul de Religie, acești copii s-au retras. Fără niciun fel de urmări”. Profesoara ne-a dat un exemplu concret: în clasa a IX-a, din 32 de elevi câți sunt într-o clasă, la început refuză Religia patru, cinci copii. „După care, la sfârșit de an școlar, observi că au renunțat mai bine de jumătate dintre ei”.