În aeroportul Otopeni, preţurile au explodat. Cei care ajung în aeroport înfometaţi sau însetaţi au toate şansele să scape instantaneu de senzaţiile de foame şi sete când vor vedea preţurile afişate la unele dintre cele mai banale produse de panificaţie sau de patiserie.
Concret, o felie de pizza costă 26 de lei, în condiţiile în care de la patiseria din colţul străzii o poţi lua cu 5-6 lei; un sendvici cu salam şi caşcaval costă, în aeroport, 43 de lei. Dacă pofteşti la un croasant cu unt, îţi poţi satisface pofta doar dacă accepţi să scoţi din buzunar 14 lei, iar dacă preferi un croasant ceva mai consistent, cu şuncă şi caşcaval, te costă mai mult decât dublu – 29 de lei.
Dacă te gândeşti să te îndulceşti cu un desert cum ar fi un melc cu vanilie, trebuie să fii dispus să achiţi pe el 15 lei. Iar dacă după toate astea ţi se face sete, te poţi orienta către apa plată la jumate, pe care nu te aştepta să o iei cu 2 lei ca în supermarket, ci cu vreo 26 de lei.
Potrivit datelor publicate de Institutul Naţional de Statistică la jumătatea lunii aprilie, rata inflației a crescut la 10,2% în luna martie. Iar aceasta se reflectă în preţurile alimentelor de bază şi, în mod firesc, şi în preţurile produselor preparate din alimentele de bază.
Mărfurile nealimentare s-au scumpit cu 10,86%, în martie 2022 faţă de martie 2021, cele alimentare cu 11,20%, iar serviciile cu 6,53%.
Dintre alimente, cel mai mult s-au scumpit cartofii, cu 36,5%, şi uleiul comestibil, cu 32,33%, în martie 2022 faţă de martie 2021.
Carburanţii s-au scumpit cu 34,16%, în martie 2022 faţă de martie 2021.
La capitolul servicii, cel mai mult s-au scumpit apa, canalul şi salubritatea cu 14,68%, în martie 2022 faţă de martie 2021.
Iar Banca Mondială anunță încă o rundă de scumpiri la alimente, cu 36%.
Declarațiile de la Banca Mondială sunt alarmante și pentru România, cea mai slabă economie din UE, alături de Bulgaria. În 2022, țara noastră a bifat o premieră negativă. Datoria publică a României a depășit pragul de 50% din Produsul Intern Brut (PIB). Potrivit legii responsabilității fiscal-bugetare, Guvernul va trebui să prezinte public un program pentru reducerea poverii și trebuie să înghețe cheltuielile cu salariile din sectorul public.