Nicușor Dan a adus un prejudiciu de 8,5 miliarde de lei instituțiilor publice din Sectorul 2, în goana după imagine. Edilul Capitalei a blocat orice investiție prin contestarea în instanță a Planului Urbanistic Zonal (PUZ) a Sectorului 2, însă în cele din urmă a fost înfrânt în justiție. Proiectele pentru Institutul de Oncologie Fundeni, zeci de școli și grădinițe, dar și alte investiții în sport și agrement nu au putut merge mai departe.
Majoritatea acestor instituții au acționat primăria în instanță, au câștigat și au hotărâri executorii definitive, pe care Primăria Capitalei nu le pune în aplicare, alegând să plătească în continuare penalități și amenzi din bugetul Primăriei, respectiv din banii bucureștenilor.
Pe de o parte, instituțiile publice și Sectorul 2 al Capitalei au rămas blocate, ceea ce a generat clare nemulțumiri în rândul bucureștenilor, iar pe de altă parte, amenzile plătite din bugetul Primăriei Capitalei merg la bugetul de stat, astfel că Nicușor Dan dispune de mai puțini bani care ar trebui, teoretic, să fie investiți în bunăstarea locuitorilor Bucureștiului.
Nicușor Dan a devenit, încă de la preluarea primului său mandat de primar al Capitalei, în 2020, într-un adversar al Planurilor Urbanistice Zonale (PUZ) de sector. Edilul susținea că acestea au fost elaborate în interesul mafiei imobiliare, poziționându-se în postura de „salvator” al urbanismului din București.
Edilul Capitalei arăta, într-un mesaj din 7 iunie 2023, că a obținut o victorie prin blocarea PUZ Sector 2 de către Tribunalul București, precizând că „așa-zișii dezvoltatori imobiliari au încercat cu tot dinadinsul să oprească soluția instanței”, prezentându-se ca un salvator al Capitalei.
Primarul USR de la acea vreme, Radu Mihaiu, a suspendat, atunci, procesul de autorizare a investițiilor până la o soluție definitivă a instanței privind suspendarea respectivului PUZ.
Astfel, timp de aproape doi ani de zile, proiecte importante din București nu au putut fi desfășurate, fiind pur și simplu blocate de candidatul la alegerile prezidențiale.
Decizia finală, care a dat totul peste cap, a venit miercuri, 26 februarie 2025, când recursul Municipiului București cu privire la anularea suspendării Planului Urbanistic Zonal (PUZ) Sector 2 a fost respins de către Curtea de Apel Pitești, decizia fiind definitivă, împreună cu litigiul Asociației Ecopolis, apropiată de edilul Capitalei.
Decizia instanței poate fi consultată aici, pe website-ul Ministerului Justiției. Totuși, aceasta este explicată, pe scurt, de către Radu Dinulescu, fost șef al Departamentului Juridic din Primăria Capitalei.
„Sunt două litigii, cu reclamant Ecopolis, prietenă și foarte apropiată de Nicușor Dan. Cel de azi este litigiul în care Ecopolis a cerut anularea PUZ Coordonator Sector 2 și PUZ Coordonator Sector 4, zona de sud și PUZ Coordonator Sector 5. A fost disjunsă acțiunea. Au pierdut pe fond, la Tribunalul București, unde s-a respins acțiunea celor de la Ecopolis. Instanța a constatat că PUZ Sector 2 este perfect valabil și temeinic.
După care, Ecopolis a făcut recurs, fiind nemulțumită de decizie. Foarte interesant, recurs a făcut și primarul general Nicușor Dan, care, în mod normal, câștigase, pentru că el trebuie să apere documentele Municipiului București și ale Consiliului General.
A crezut că reușește să convingă instanța, măcar prin prezența sa. Instanța nu a reținut nimic din toată argumentația Ecopolis și a primarului general și a declarat că este perfect valabilă soluția de la fond. Cu alte cuvinte, în mod definitiv, PUZ-ul Sector 2 este perfect legal”, a explicat pentru Gândul avocatul Radu Dinulescu.
Chiar în ziua în care instanța a luat decizia definitivă, Consiliul General al Municipiului București trebuia să aprobe o investiție importantă pentru Spitalul „Bagdasar-Arseni”, într-o ședință. Nicușor Dan a absentat și a refuzat să semneze documentele necesare, blocând astfel proiectul, însă, în paralel, Curtea de Apel Pitești respingea definitiv recursul prin care acesta încerca să anuleze PUZ Sector 2, arată Evenimentul Zilei.
„Instanța a confirmat, în mod clar și definitiv, că PUZ Sector 2 este perfect legal. Tot ce a făcut primarul general a fost să blocheze investiții și să genereze pierderi majore prin aceste procese fără fundament legal”, arăta avocatul Radu Dinulescu.
Citește și : Un fost colonel SRI, umbra lui Nicușor Dan în campanie
Pe lângă faptul că, aproape doi ani de zile, orice fel de proiect important, dintre cele pe care le veți vedea mai jos, a fost blocat, bucureștenii vor trebui să plătească prejudiciile particularilor din buzunarele lor. Asta pentru că Nicușor Dan a deschis zeci de acțiuni având ca obiect anularea autorizațiilor emise de primarul Sectorului 2 de la acea vreme, Radu Mihaiu, din partea USR, pe care le-a pierdut în integralitate la Tribunalul București. O parte dintre acestea au fost pierdute și la recurs.
Nicușor Dan este acuzat de faptul că a emis dispoziții prin care a dispus suspendarea de certificate de urbanism și autorizații de construire fără a respecta cadrul legal, specialiștii în drept arătând că dreptul de a suspenda actele administrative aparține exclusiv instanței de contencios administrativ, în baza Legii 554/2004.
Astfel, activitatea desfășurată de edilul Capitalei în vederea suspendării de acte administrative, pe cale administrativă, constituie infracțiunea de abuz în serviciu.
În plus, Nicușor Dan ar fi angajat avocați din bani publici în mod nelegal, cărora le-ar fi acordat mandatul nelegal de a ataca, din postura de pârâți, actele emise de Consiliul General al Municipiului București (CGMB).
Un astfel de exemplu poate fi cel din dosarul pornit de USR și Ecocivica. Acolo, avocatul CGMB ataca PUZ Sector 2, în timp ce în dosarul pornit de Ecopolis, același avocat angajat pentru CGMB apăra documentația.
În același timp, Nicușor Dan a refuzat și încă refuză, cu obstinație, să emită certificate de urbanism și autorizații de construire din sfera sa de competență.
Blocând PUZ Sector 2, Nicușor Dan a creat un prejudiciu de 2,892,946,750 lei, echivalentul a peste 580 de milioane de euro, numai cu privire la investițiile în spații verzi, parcuri și agrement.
Cel mai mare astfel de proiect este de 1,921,339,250 de lei și se referă la „Amenajarea, reconfigurarea, sistematizarea zonelor (malurile) aferente salbei de lacuri situate pe raza teritorial administrativă a Sectorului 2”.
Este bine cunoscut faptul că în Sectorul 2 este concentrată cea mai mare parte din salba de lacuri a Bucureștiului, 100 de hectare de lacuri și 27 km de maluri de lac. Este vorba despre Lacul Tei (80 ha), Lacul Plumbuita (55 ha), Lacul Colentina (29 ha), Lacul Fundeni (123 ha), Lacul Dobroești (120 ha) și Lacul Pantelimon (260 ha).
Proiectul amenajării salbei de lacuri a demarat încă din 2020 și viza amenajarea unui circuit de promenadă verde de peste 38 de km, care ocolește lacurile din Sectorul 2 și unește printr-o promenadă mai multe parcuri.
Aceasta ar fi trebuit să aibă trasee de biciclete, de promenadă, dotări și echipamente de joacă pentru copii, zone de tip amfiteatru pentru socializare și evenimente în aer liber și pontoane pentru trasee navigabile. În plus, era proiectată și o piscină naturală, plajă urbană și multe altele.
S-a lansat și un concurs internațional pentru selectarea celor mai bune soluții de amenajare a Coridorului Verde Colentina, care a fost câștigat de asocierea dintre birourile de arhitectură Pelinu Projects SRL și Beros Abdul Arhitecți Asociați SRL.
Acesta este numai unul dintre proiectele care ar fi schimbat fața Bucureștiului, care a fost pur și simplu blocat de orgoliile lui Nicușor Dan.
Un alt prejudiciu, de peste 1 miliard de lei, a fost adus de Nicușor Dan nu numai bucureștenilor, ci chiar tuturor iubitorilor de sport din România. Asta pentru că, prin blocarea PUZ Sector 2, s-au blocat și investițiile de 172 de milioane de euro (854,5 milioane de lei) la arena multifuncțională a Clubului Sportiv Dinamo București.
Arena trebuia să îi deservească pe locuitorii Capitalei, care pe lângă un stadion nou și complet modernizat, la standarde europene, primeau și spații complementare pentru sport, precum săli de box, de haltere, de judo, de lupte, de gimnastică, de fitness și de scrimă, și multe altele.
În același timp, arena de 25.059 de locuri era prevăzută să funcționeze și ca spațiu expozițional, care să găzduiască evenimente culturale, dar primea și un heliport care ar fi putut deservi Spitalul Clinic de Urgență Floreasca, din apropiere.
Un alt proiect important, blocat de Nicușor Dan pe motivul că ar „bloca traficul din Sectorul 2”, este construirea Complexului Sportiv Național de Tenis, în incinta Complexului Sportiv „Lia Manoliu”, foarte aproape de Arena Națională. Cei 311,060,906.68 lei care urmau să fie investiți nu vor mai ajunge în folosul bucureștenilor.
Edilul Capitalei, a promis, în schimb, în 2024, că va include un nou complex sportiv în Planul Urbanistic General pe care îl elabora, remarcând un lucru uluitor.
„Noi avem în București un stadion, Arena Națională, numai că el a fost pus greșit. De câte ori are loc un meci sau un eveniment acolo, se blochează tot Sectorul 2 şi nu e normal să se întâmple asta”, arăta Nicușor Dan în 2024.
Arena multifuncțională ar fi trebuit să aibă o capacitate de aproximativ 12.000 de persoane și să includă „toate dotările aferente activităților sportive”, precum tenis, baschet, handbal, fotbal în sală, badminton, volei, hochei pe role, floorball, box, atletism, gimnastică, tir sportiv, scrimă, tenis de masă, dar şi altele.
În același timp, aceasta ar fi trebuit să conțină o Academie de Tenis, pentru care se alocaseră 1,75 milioane de euro. Aceasta ar fi reprezentat un obiectiv cu șase terenuri de tenis, care să aibă o capacitate de 1.300 de spectatori, în cadrul acestui Complex.
Nepăsarea lui Nicușor Dan în domeniul proiectelor demarate privind sănătatea nu numai că i-a privat pe bucureșteni de accesul la servicii medicale de ultimă generație, ci poate fi considerată chiar un atentat la adresa sănătății publice naționale.
Asta pentru că tergiversarea proiectelor în domeniul sănătății a adus un prejudiciu de 2,855,753,766.30 lei, investiții în instituțiile de sănătate publică din Capitală.
Cel mai mare proiect blocat de Nicușor Dan este cel referitor la „Relocare, dezvoltare și construire ansamblu medical nou Institutul Clinic Fundeni”. Aici, investiția de 1,875,000,000 lei (aproximativ 376 de milioane de euro) a fost blocată în tot acest timp, astfel că pacienții au fost în continuare tratați în clădirile de peste 60 de ani vechime.
Alături, urmau să se construiască Institutul de Urgență pentru Boli Cardiovasculare „Prof Dr. C. C. Iliescu”, cu heliport, investiție de 450,000,000 lei, dar și un Centru de Excelență în Oncologie, destinat bolnavilor de cancer, investiție de 390,000,000 lei.
Practic, se crea un nou spital, care urma să aibă cinci corpuri de clădiri, în care să fie tratați în condiții moderne peste 125.000 de pacienți români anual, din toată țara. Actualul spital, care are un număr redus de săli de operație și căruia îi lipsește un sector dedicat spitalizărilor de zi, avea nevoie ca de aer de o astfel de investiție.
Președintele Federației Asociațiilor Bolnavilor de Cancer, Cezar Irimia, a criticat în repetate rânduri opoziția primarului general față de proiectele din sănătate, finanțate prin PNRR.
„Pacienții din România sunt victime colaterale ale acestor lupte politice și juridice. Dacă vom pierde finanțările europene pentru infrastructura medicală din Capitală, vom reacționa public și vom cere explicații”, a avertizat Irimia.
Timp de peste un an și jumătate nu s-a putut demara niciun fel de procedură, din cauza faptului că Nicușor Dan încerca blocarea în instanțe a Planului Urbanistic Zonal al Sectorului 2.
Chiar și investițiile private în domeniul tratamentului bolnavilor de cancer au fost blocate de Nicușor Dan. Clinica Sanador a dorit să se extindă în 2022 pentru a face o nouă secție de oncologie, proiect blocat de Primarul General al Capitalei.
În noiembrie 2023, magistrații Curții de Apel București au dat dreptate spitalului și l-au obligat pe edilul Capitalei să dea autorizația de construcție pentru extinderea clinicii din centrul Capitalei. Acesta a refuzat pentru mai multe luni să emită autorizația, cum era obligat legal, astfel că a fost amendat cu reducerea salariului de primar și penalități.
Peste 400 de milioane de lei trebuiau să fie investiți în educație în Sectorul 2, liceele, școlile și grădinițele trebuind să fie consolidate, reabilitate și modernizate.
Totuși, aceste lucruri nu au fost posibile din cauza aventurilor legale ale lui Nicușor Dan, într-o țară în care rata analfabetismului funcțional este cu 500% mai mare față de anul 1994.
La Liceul Tehnologic I. C. Brătianu din Sectorul 2 al Capitalei urmau să fie investiți 80 de milioane de lei pentru consolidarea, reabilitarea și modernizarea corpului atelier și a sălii de sport, practic a celor două corpuri.
Se dorea adaptarea clădirii la standardele ISU, creșterea eficienței energetice, modificarea tâmplăriei și refacerea finisajelor interioare și exterioare, deoarece clădirile, construite în 1975 și 1979, nu mai țineau pasul cu standardele din prezent. Totuși, timp de peste 20 de luni acest lucru nu a fost posibil.
De blocajele lui Nicușor nu au scăpat nici Grădinițele „Clopoțel” și „nr. 23”, sumele investite aici fiind de 22,9 milioane de lei, respectiv 12,5 milioane de lei.
Micuții au fost puși în pericol de faptul că mai multe lucrări de abilitare pentru obținerea avizului de securitate la incendiu, la Grădinițele 135, 137, 189 și 234 nu au putut fi puse în practică, iar investițiile pierdute ajung la peste 20 de milioane de lei.
Sectorul 2 a lansat, în 2021, trei proiecte noi pentru pasaje în București, menite să decongestioneze traficul. Finanțarea urma să vină prin intermediul Programului Național de Investiții „Anghel Saligny”, iar peste 700 de milioane de lei urmau să fie investite în două pasaje supraterane și un pasaj subteran.
Pasajul subteran Bulevardul Ferdinand I – Bulevardul Gării Obor – strada Heliade Între Vii era menit să decongestioneze traficul, mai ales că lățimea de 60 de metri a căii ferate din acea zonă și clădirile existente îl îngreunau. Astfel, s-au investit peste 345 de milioane de lei, care nu au ajuns nicăieri, din cauza proceselor lui Nicușor Dan.
Pasajul suprateran din Strada Baicului, peste calea ferată, investiție de 157 de milioane de lei, era din nou foarte importantă pentru bucureșteni, mai ales că trecea peste calea ferată și decongestiona traficul, prin eliminarea barierelor rutiere la nivelul trecerii cu calea ferată. Astfel, se prelua o parte din traficul ce se descarcă din Strada Doamna Ghica.
Pasajul suprateran Șoseaua Fundeni-Strada Gherghiței, investiție de 159 de milioane de lei, se voia să funcționeze ca un posibil nod intermediar între zona Obor, Pasajul Doamna Ghica și calea ferată din Nord, fiind amplasat într-o poziție strategică ce ar fi permis fluidizarea traficului.
Cele trei proiecte de mobilitate, care ar fi avut un impact imens în viața bucureștenilor, mai ales cu privire la timpul petrecut în trafic, nu au putut să fie demarate din cauza blocajelor din justiție.
Și bulevardul „corporatiștilor”, cunoscutul Bulevard Dimitrie Pompeiu din zona Pipera, ar fi beneficiat de o investiție de peste 15 milioane de euro. Zona se află într-o stare avansată de degradare, fiind utilizate numai tramvaie vechi pentru transportul călătorilor.
S-ar fi dorit lărgirea la patru benzi, cu tramvaiele pe mijloc, extinderea liniei de tramvai, adăugarea de piste pentru biciclete și realizarea unei noi parcări, mult dorită de miile de corporatiști care merg zilnic la muncă. Aceste dezvoltări nu a fost până acum posibile din cauza lui Nicușor Dan.
Asociațiile de proprietari au fost și ele prejudiciate de către Nicușor Dan, anularea PUZ-ului pentru Sectorul 2 lăsând mii de oameni fără lucrările mult promise, ce vizau creșterea performanței energetice a blocurilor în care locuiesc.
Asociația de proprietari a Blocului 452 din Str. Elev Ștefan Ștefănescu, a căror clădire avea o nevoie urgentă de reabilitare termică, a avut foarte mult de așteptat pentru reabilitarea energetică de 8,4 milioane de lei, din cauza proceselor lui Nicușor Dan.
La fel și pentru un bloc din apropiere, de pe strada Elev Ștefănescu Ștefan nr. 8, unde investiția de 6,3 milioane de lei a trebuit să mai aștepte.
Locuitorii de la blocul 466 de pe Strada Sachelarie Visarion nr. 19 au trebuit și ei, să aștepte mult și bine după Nicușor Dan. Blocul lor a primit o finanțare pentru creșterea eficienței energetice de 6,3 milioane de lei, însă a mai durat până au demarat lucrările.
Blocul 466, Strada Sachelarie Visarion nr. 19, Sectorul 2
Totalul obiectivelor publice demarate prin PUZ Sectorul 2, referitoare la creșterea performanței energetice a blocurilor de locuințe, ajung la un total de 163,150,133 lei. Cheltuielile pot fi observate, în detaliu, în documentul de mai jos.