Scandalul dezinfectanţilor. Achiziţiile reale de dezinfectanţi sunt duble faţă de datele prezentate oficial

Potrivit celor mai recente date din investigaţia jurnaliştilor GSP aceste diferenţe viciază şi nivelul prejudiciului stabilit de procurori în dosarul Hexi Pharma.

Jurnaliştii au ajuns la această concluzie după au consultat datele furnizate de o organizaţie care foloseşte un soft de analiză inteligentă a datelor SEAP şi care a descoperit diferenţe mari între cifrele şi statisticile furnizate de Agenţia pentru Agenda Digitală şi de Ministerul Sănătăţii. 

Fiecare dintre cele două instituţii a avut drept criteriu câte un singur cod CPV (Common Procurement Vocabulary  – Codul Comun International Privind Achizitiile de Produse si Servicii), diferite unul de celălalt. Asta în condiţiile în care, susţin jurnaliştii, Dan Condrea ar fi folosit 86 astfel de coduri petru achiziţiile din SEAP.

MS spune că în 2015 Hexi Pharma a încheiat 1300 de contracte, în condiţiile în care, conform rezultatelor analizei, acestea au fost de fapt 5000, fiind utilizate alte 34 de coduri diferite de cel privind achiziţia de dezinfectanţi. Aceasta face ca valoarea contractelor să crească de la aproape 8 milioane de lei, la peste 23 de milioane de lei.

Alte articole

Încă un rateu al DNA. Tribunalul Bucureşti a respins cererea procurorilor de confiscare specială a averii de 5,6 milioane de euro a lui Condrea, fostul patron Hexi Pharma

Eugen Iancu, după decizia din Dosarul Hexi Pharma: Nu avem niciun vinovat, dar au fost 1.000 de morţi per spital pentru că sălile de operaţie erau spălate cu apă de ploaie în loc de dezinfectant

Citeşte şi: Caracatiţa Hexi: Dan Condrea a vândut printr-o firmă clonă dezinfectanţi în valoare de 1,4 milioane de lei

Şi în cazul firmei AL Carina, situată pe primul loc în topul achiziţiilor de dezinfectanţi în 2015, valoarea contractelor este de aproape 40 de milioane de lei, nu doar de 10.

Prin urmare, valoarea reală a contractelor primelor zece firme din topul achiziţiilor de dezinfectanţi nu este de 27 de milioane de lei, cum rezulta din statistica Ministerului Sănătăţii, ci de aproape 82 de milioane de lei.

În 2 iunie, Agenţia pentru Agenda Digitală a României a furnizat o altă statistică: contractele de biocide pe 2011-2015. Suma totală de achiziţii de dezinfectanţi pe ultimii cinci ani, raportată de Agenţie, este de 136,7 milioane de lei. În realitate, ea este de 225,3 milioane de lei, aproape dublu, susţin jurnaliştii.

„Bineînţeles că nu doar producătorii de dezinfectanţi, ci şi alţi producători medicali, dar şi mulţi alţii, din toate domeniile, folosesc acelaşi truc. Sunteţi pe cale să aduceţi în spaţiul public o discuţie care va arăta corupţia din achiziţiile publice din România”, afirmă o sursă citată de Gazeta Sporturilor.

Statistica oficială a achiziţiilor de dezinfectanţi pentru perioada 2011 – 2015 arată că Al Carina a livrat produse de peste 34 de milioane de lei, softul de analiză a achiziţiilor indică o sumă de peste 51 de milioane de lei şi alte 34 de coduri utilizate. Pentru Hexi Pharma, sumele cresc de la peste 54 de milioane de lei la peste 90, ceea ce o situează pe primul loc în topul achiziţiilor. De fapt, conform datelor Agenţiei privind Agenda Digitală a României, Hexi Pharma a încheiat în perioada 2011 – 2015 2.900 de contracte, iar cifra care rezultă în urma utilizării softului de monitorizare a licitaţiilor este de 9000 de contracte.

Jurnaliştii remarcă inclusiv faptul că, în statisticile lor, chiar şi MS şi Agenţia pentru Agenda Digitală au căutat după coduri CPV diferite.

Hexi Pharma a utilizat 86 de coduri diferite, încadrându-şi  produsele nu doar la Dezinfectanţi, ci şi la Aerosoli, Fungicide, Agenţi organici tensioactivi, Produse de curăţat pentru podele, Produse de machiaj, Produse de sterilizare a aerului, scriu jurnaliştii de la GSP.

“La licitaţii, codurile CPV sunt stabilite de către spitale. La achiziţiile directe însă, firmele de dezinfectante trec în ofertă caracteristicile produsului şi stabilesc codul CPV. Sigur că el este, mai apoi, validat de către spitale”, scriu jurnaliştii, aceasta fiind o modalitate prin care spitalele pot modifica pragurile financiare, astfel încât să nu fie nevoite să organizeze licitaţii”, remarcă sursa citată.

Conform rezultatelor furnizate de acelaşi soft de analiză, doar în spitale, totalul achiziţiilor a fost, în 2015, de 1 miliard de euro.