Tribunalul Bucureşti a menţinut decizia luată pe 28 mai de Judecătoria sectorului 5, când a fost respinsă cererea procurorilor de la Parchetul General de arestare preventivă a directorului general Hexi Pharma, Flori Dinu, iar aceasta a fost plasată în arest la domiciliu.
La ieşirea de la tribunal, Flori Dinu a spus că speră să se afle adevărul în acest caz şi i-a rugat pe jurnalişti să nu-i mai pună întrebări, deoarece nu vrea să aibă probleme având în vedere că este o anchetă penală în curs.
Flori Dinu este acuzată de săvârşirea a 99 de infracţiuni de înşelăciune în formă continuată, 29 de infracţiuni de înşelăciune şi participaţie improprie la infracţiunea de zădărnicire a combaterii bolilor.
Citeşte şi: Combinaţia pe care o pregătea DAN CONDREA. Plănuia să-i fure Steaua lui Gigi Becali
Parchetul General susţine că Flori Dinu, în calitate de director general al Hexi Pharma, având atribuţii în special pe partea de vânzări desfăşurată de societate, la instigarea lui Dan Condrea şi cunoscând că produsele comercializate nu respectă specificaţiile din etichete, a coordonat întreg personalul care le-a promovat şi a intermediat activitatea de negociere şi încheiere de contracte de furnizare, inducând în eroare reprezentanţii unităţilor medicale, scrie Agerpres.
„Faptele au fost comise prin utilizarea de mijloace frauduloase, reprezentate de etichetele produselor neconforme, precum şi ofertele transmise unităţilor înşelate, direct sau prin intermediul portalului e-licitatii.ro”, mai spun procurorii.
Prejudiciul produs în acest dosar se ridică la peste 28 milioane de lei, fiind aferent produselor constatate ca fiind neconforme, furnizate de Hexi Pharma, în intervalul iunie 2012 — aprilie 2016, către numeroase unităţi sanitare.
„Probatoriul administrat în cauză până la acest moment a relevat faptul că Flori Dinu, prin activitatea sa de conducere şi coordonare a departamentului de vânzări al Hexi Pharma şi asigurarea vânzării către mai multe unităţi sanitare a unor produse neconforme, a împiedicat în intervalul menţionat luarea de către persoanele vătămate a măsurilor privitoare la prevenirea şi combaterea bolilor infectocontagioase, faptă ce a avut ca urmare răspândirea unor asemenea boli”, au mai constatat procurorii.