Nou scandal intitulat ‘LuxLeaks’ se referă la acorduri fiscale secrete între Luxemburg şi 340 de multinaţionale dezvăluite de presă. Aceste acorduri, încheiate între 2002 şi 2010, înseamnă miliarde de euro de încasări pierdute pentru statele unde aceste companii realizează beneficii, potrivit ICIJ şi media partenere, printre care Le Monde, The Guardian, Süddeutsche Zeitung şi Asahi Shimbun. ICIJ a dezvăluit în ianuarie plasamente ale demnitarilor chinezi în paradisuri fiscale.
În ancheta sa de şase luni intitulată ‘Luxembourg Leaks’ sau ‘LuxLeaks’, ICIJ a avut acces la 28.000 de pagini de documente de ‘tax ruling’ care arată cum marile companii ‘se bazează pe Luxemburg şi regulile sale fiscale suple, dar şi pe deficienţele de reglementare internaţionale, pentru a transfera profituri pentru ca acestea ori să nu fie impozitate, ori să fie impozitate foarte puţin’, scrie Le Monde.
Practica Tax ruling şi impozite cât mai mici
Practica aşa-numită ‘tax ruling’, care este legală, permite unei companii să se intereseze în avans cum va fi tratată de administraţia fiscală a unei ţări şi să obţină anumite garanţii juridice.
Grupurile implicate – printre care sunt menţionate Apple, Amazon, Verizon, AIG, Heinz, Pepsi sau Ikea – realizează astfel miliarde de euro de economii anual datorită creării unei filiale, a unui holding sau a mutării unui sediu social pe teritoriul Marelui Ducat. Evident, acestea au avut drept scop să plătească impozite cât mai mici posibil, notează AFP.
Grupurile franceze Axa şi Credit agricole apar ‘în datele furnizate de PwC’, cabinetul de audit şi de consiliere PricewaterhouseCoopers (PwC) care a întocmit între 2002 şi 2010 documentele obţinute de ICIJ, ‘dar la un nivel mai scăzut’, potrivit Le Monde. ‘Ei profită de un mediu favorabil gestionării fondurilor de investiţii’, a adăugat cotidianul.
PwC a redactat aceste documente ‘şi a negociat termenii cu administraţia luxemburgheză’, precizează Le Monde.’Luxemburgul păstrează aceste acorduri fiscale secrete’ şi ‘nu le notifică partenerilor europeni’ deşi este ‘pus la curent, în fapt, de aceste multinaţionale, cu privire la strategia lor de evitare a impozitării’, adaugă cotidianul.
Anchete în toată lumea
În Australia, analiza detaliată a documentelor făcute publice de ICIJ a început deja, a anunţat joi Chris Jordan, înalt responsabil al administraţiei fiscale. Practic, se verifică ce companii plătesc exact impozitele datorate pentru profitul pe care îl obţin în urma activităţii prestate.
The Guardian estimează că ‘aceste dezvăluiri vor fi jenante pentru noul preşedinte al Comisiei Europene (CE), Jean-Claude Juncker, care a fost premier al Luxemburgului între 1995 şi 2013’, respectiv perioada în care acordurile menţionate de ICIJ au fost semnate.
CE a deschis în iunie patru anchete asupra practicii fiscale ‘tax ruling’ care vizează state membre. O anchetă vizează Irlanda şi se referă la acordurile încheiate între administraţia fiscală şi gigantul american al internetului Apple, suspectat că a beneficiat de un tratament favorabil contrar regulilor europene pentru concurenţă.
A doua anchetă are în vedere suspiciuni de avantaje fiscale acordate de Olanda lanţului Starbucks, în timp ce a treia vizează acordurile încheiate de Luxemburg cu ‘Fiat Finance and Trade’, care furnizează servicii de management financiar grupului de automobile Fiat. Ultima dintre aceste anchete, deschisă în octombrie, vizează Gibraltarul.
În ediţia ziarului ‘Le Monde’ din 29 octombrie, ministrul luxemburghez de finanţe, Pierre Gramegna, a apărat practica de ‘tax ruling’. Aceasta ‘face parte din patrimoniul nostru şi vrem să o perpetuăm, respectând regulile’. ‘Menţinerea unei anumite competitivităţi, loiale, între state în domeniul fiscal este indispensabilă’, a adăugat ministrul din Marele Ducat.
La rândul său, OCDE a publicat în septembrie recomandări adresate statelor G20 împotriva ‘optimizării fiscale’, care constă în strategii sofisticate şi cel mai adesea legale care permit multinaţionalelor să plătească impozite cât mai mici posibil. OCDE militează pentru restabilirea ‘suveranităţii fiscale’, care presupune că beneficiile trebuie să fie taxate unde sunt realizate, notează AFP.