Organized Crime Harm Reduction (OCHR), organism european de reducere a crimei, a depus miercuri la Parchetul General o plângere în care se cere verificarea modului în care autorităţile declară decesele de coronavirus.
„Vrem ca aceste informaţii care au abundat în ultimele săptămâni în spaţiul virtual să fie verificate dacă sunt adevărate„, spun reprezentanţii asociaţiei, la România TV. S-a vorbit chiar de bani acordate rudelor victimelor pentru a accepta ca cei decedaţi să fie trecuţi la COVID-19, sume vehiculate fiind în jurul a 2.000 de lei.
De asemenea, alte suspiciuni sunt legate de raportarea extrem de târzie a unor morţi, unii după mai bine de o lună de zile. De altfel, Direcţia de Sănătate Publică Arad a deschis o anchetă cu privire la raportarea întârziată a unor decese cauzate de COVID-19, fiind vizaţi medici din cadrul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă. Între raportările întârziate se numără cazul unei femei de 83 de ani, care era confirmată cu COVID-19 din 30 martie, a murit pe 1 aprilie, dar decesul a fost făcut public doar pe 5 mail. De asemenea, un bărbat de 69 de ani a decedat pe 1 aprilie, dar abia pe 6 mai a fost anunţat public.
Citeşte şi Încă 13 români au murit de coronavirus. Bilanţul total a crescut la 854 de decese
La începutul acestei săptămâni, însuşi secretarul de stat în Ministerul Sănătății, Horațiu Moldovan, a dat de înțeles că bilanțul oficial din România al deceselor Covid-19 nu reflectă cu acuratețe realitatea, întrucât multe dintre persoanele cu comorbidități, diagnosticate și cu SARS-CoV-2, erau deja într-o stare atât de gravă din cauza bolilor cronice de care sufereau, încât nu se poate spune cu exactitate dacă au murit din cauza noului coronavirus.
„Sunt raportate multe decese la pacienți care mor din altă cauză. Urmărim în fiecare zi decesele, punctual, caz cu caz, și 80 la sută sunt pacienți care au comorbidități, care ar fi murit oricum, care au un cancer terminal… Fenomenul morții este un fenomen complex din punct de vedere medical. E o întreagă știință care se ocupă de chestia asta, se numește tanatologie. În momentul trecerii în neființă sau, mă rog, la instalarea suferinței terminale, pacientul dezvoltă multiple complicații – se infectează, își pierde imunitatea și până la urmă, într-o epidemie de covid, ia și covid.
Dar el moare de insuficiență cardiacă terminală, moare de cancer cu boală metastatică avansată, moare de ciroză hepatică, se asociază cu vârste extreme, de 90 și ceva de ani, și așa mai departe. Incidența acestor pacienți este relativ importantă, deci, după părerea mea, fără să fim în posesia unor date statistice precise, pentru că sunt greu de făcut – dar vor trebui să fie făcute la un moment dat – sunt foarte mulți pacienți despre care nu putem spune că au murit din cauza infecției cu Covid-19„, spunea Horaţiu Moldovan.