Scandalurile din justiţie în 2013: alegeri la CSM, numirea procurorilor şi modificările la Codul Penal

Prima săptămână a anului 2013 a adus şi cel dintâi scandal. În 4 ianuarie a avut loc prima şedinţă a Consiliului Superior al Magistraturii, Plenul urmând să aleagă preşedintele şi vicepreşedintele instituţiei în 2013. Pentru funcţia de preşedinte şi-au depus candidaturile „vicele” de atunci al CSM, procurorul Oana Schmidt Hăineală, şi judecătorul Mircea Aron. În urma intervievării celor doi, membrii CSM au decis, cu majoritate, să o aleagă pe Hăineală la şefia Consiliului.

În aceeaşi zi, fosta preşedintă a CSM, Alina Ghica, a candidat pentru funcţia de vicepreşedinte al CSM, însă membrii Plenului au hotărât să-i respingă candidatura. Imediat după acest moment, Secţia de judecători a CSM a solicitat revocarea hotărârii prin care Hăineală a fost aleasă la conducerea instituţiei, însă aceasta a fost respinsă de 11 dintre cei 18 membri.

Vocile contra „cuplului” Hăineală-Ghica la şefia CSM au reclamat că s-ar urmări doar o rocadă la conducerea Consiliului.

În condiţiile în care niciun alt judecător nu şi-a depus candidatura la postul de vicepreşedinte, Cristi Danileţ anunţa că vizează această funcţie. Şedinţa CSM a fost însă suspendată, mai mulţi membri părăsind sala, printre aceştia numărându-se chiar şi ministrul Justiţiei de la acea vreme, Mona Pivniceru.

Mai mult, Pivniceru a fost extrem de virulentă cu privire la acest subiect, două zile mai târziu, în 6 ianuarie, ea contestând alegerile de la CSM, într-o emisiune televizată. „Doamna Hăineală este preşedintele CSM în mod regretabil, aş putea adăuga. Dar s-au făcut discuţii în spaţiul public că Secţia de judecători a solicitat revocarea hotărârii prin care ea a fost aleasă şi decizia a fost luată prin respingerea ei. Or această decizie nu a fost luată niciodată, pentru că nu s-a ajuns să se mai voteze”, spunea atunci ministrul Justiţiei.

La mai puţin de 24 de ore de la declaraţiile făcute de Mona Pivniceru, Uniunea Naţională a Judecătorilor din România a transmis CSM o cerere prealabilă de revocare a deciziei prin care Oana Schmidt Hăineală a fost aleasă preşedinte al CSM. În replică, CSM-ul a arătat că alegerile au respectat normele legale.

Alegerile nu au fost însă punctul culminant al acestui scandal. Efectul disensiunilor din CSM a fost că Judecătoria Râmnicu Vâlcea a declanşat procedura de revocare a lui Danileţ din Consiliu, întrucât, susţineau reprezentanţii instanţei, acesta „şi-a exercitat necorespunzător atribuţiile încredinţate ca membru al CSM”. Ei argumentau că judecătorul a participat la o procedură netransparentă de alegere a conducerii consiliului.

În 8 ianuarie, Pivniceru a avut o nouă ieşire publică la TV, în care a subliniat că CSM nu poate fi condus de un procuror şi că Oana Schmidt Hăineală ar trebui să îşi înainteze demisia.

Pe acest fond, CSM a anunţat că în 9 ianuarie urmează să fie organizate noi alegeri, pentru stabilirea vicepreşedintelui. Contestaţiile, însă, nu au încetat. Asociaţia Magistraţilor din România a cerut ca membrii CSM să-şi dea demisia, urmare a „lipsei de transparenţă de la alegeri”. Oana Schmidt Hăineală a reacţionat, susţinând că nu vede niciun motiv pentru a-şi înainta demisia.

Şi Danileţ spunea că el nu poate fi revocat din calitatea de membru al CSM. „Dacă noi am depinde de voinţa colegilor pe votul exprimat, ar însemna să nu mai fim independenţi”, susţinea Danileţ.

În 10 ianuarie, aproximativ 1.800 de procurori au semnat o declaraţie comună prin care susţineau că alegerea Oanei Schmidt Hăineală în fruntea CSM era în concordanţă cu dispoziţiile legale în vigoare. Ministerul Public menţiona că toţi procurorii din ţară au fost consultaţi şi au semnat o declaraţie comună.

Daniel Morar, care atunci asigura interimatul la conducerea Ministerului Public, a avut şi el o reacţie în acest scandal. Morar spunea că disensiunile ar fi fost rezultatul faptului că judecătorilor nu le convenea că CSM era condus, în premieră, de un procuror, şi nu de un judecător. „Scandalul a izbucnit pentru că judecătorii sunt mai mulţi în ţară. Nu s-a întâmplat până acum ca un procuror să fie ales preşedinte CSM. S-a întâmplat anul acesta. Dar nu este motiv pentru a pune sub semnul întrebării statutul procuorilor”, declara Morar.

Deznodământul a fost doar pe jumătate pe placul contestatarilor. Hăineală a rămas, Danileţ, nu. După aproape două luni, judecătorul Adrian Bordea a fost ales în funcţia de vicepreşedinte al CSM, cu 16 voturi „pentru” şi o abţinere.

Propunerea Codruţei Kovesi la DNA, motiv de disensiuni şi contre politice

Premierul Victor Ponta a preluat, în a doua jumătate a lunii martie, interimatul la Ministerul Justiţiei, având ca obiectiv declarat rezolvarea numirii procurorului general şi a şefului DNA, cei doi fiind propuşi de ministrul de resort, dar numiţi de către preşedinte.

Zvonurile că Laura Codruţa Kovesi va fi propusă la şefia DNA, devenite ulterior certitudini, nu au rămas fără ecou în alianţa USL. Astfel, încă de la început, liderul PNL Crin Antonescu şi-a exprimat, în termeni destul de reţinuţi însă, dezaprobarea cu privire la propunerea Codruţei Kovesi. Antonescu spunea, în 26 martie, că nu deţine calitatea de a fi „de acord” cu eventuale propuneri de procurori şefi. „Bineînţeles că dacă domnul Ponta va face nişte propuneri, aş putea să am o opinie despre asta, dar nu am eu calitatea de a-mi da sau nu acordul în legătură cu actul în sine”, susţinea preşedintele PNL. În ultima zi din martie, liderul PNL devenea mult mai virulent, afirmând că se va „opune” acestei propuneri. El sublinia că dacă premierul Ponta, ca ministru interimar al Justiţiei, o propune pe Codruţa Kovesi pentru şefia DNA, „categoric acest lucru nu va fi susţinut de PNL, va fi în dezacord cu PNL”. Mai mult, într-o retorică pe ton de condiţionare, Antonescu vorbea şi despre „varianta” ruperii USL. „Mai departe, ce să facem, să rupem USL? Poate e şi asta o variantă”, opina liderul PNL.

Reacţia lui Ponta nu s-a lăsat aşteptată. A doua zi, la 1 aprilie, premierul declara că nu a pus niciodată problema ruperii USL, arătând că nimeni din PSD nu va pune o astfel de problemă niciodată şi că social-democraţii sunt „parteneri serioşi” de alianţă. Solicitat să comenteze afirmaţiile lui Antonescu, Ponta a răspuns: „Mă întrebaţi pe mine? Eu nu ştiu aceste lucruri şi nu vorbesc în numele PNL. Vorbesc în numele PSD. Noi nu vom pune niciodată şi nu am pus niciodată problema ruperii. Noi nici n-am prea mai fost în alianţe ca să le rupem. E prima alianţă importantă în care suntem şi ne ţinem de cuvânt până la capăt”.

Dialogul Ponta-Antonescu în spaţiul public a continuat. În 3 aprilie, Antonescu a declarat că PNL nu e de acord cu nominalizarea Codruţei Kovesi la DNA, că premierul, pentru prima dată de când este USL, nu i-a consultat pe liberali, ci doar le-a comunicat decizia, care nu înseamnă însă ruperea USL. „Nu suntem parte, nu suntem de acord, nu putem fi de acord cu o înţelegere politică făcută cu Traian Băsescu, prin care să se împartă aceste poziţii. Nu suntem de acord, nu putem fi de acord cu propunerea lui Kovesi, conducător şase ani la Parchetul General, în ceea ce numim regimul Băsescu”, afirma Antonescu.

În aceeaşi zi, liderul PNL spunea că BPN al partidului a decis, cu unanimitate, că dacă premierul Ponta persistă în numirea Laurei Codruţa Kovesi la DNA, PNL nu mai asumă Ministerul Justiţiei, arătând că justiţia se afla în responsabilitatea „binomului, cuplului” Ponta-Băsescu. „Decizia luată de BPN este următoarea: în condiţiile în care premieurul Ponta persistă în formula pe care a insistat, în propunerile de numiri pe care le-a făcut în înţelegere cu Traian Băsescu, PNL nu-şi mai asumă responsabilitatea pentru Ministerul Justiţiei şi pentru tot ce decurge de aici. Nu acceptă – şi e o poziţie validată unanim de BPN – nu se angajează în niciun fel de schimb, nu solicită niciun alt minister, nu acceptăm un alt minister”, spunea Antonescu.

Cu sau fără girul liberalilor, Laura Codruţa Kovesi a ajuns şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Ponta susţinând că a făcut această nominalizare în baza „convingerilor proprii”.

Evenimentele au părut să afecteze încrederea lui Antonescu în premier, la şase luni distanţă, liderul PNL arătând că nu uită disputa privind numirea Codruţei Kovesi. Antonescu afirma, în 13 septembrie, că are încredere „mai mică” în premierul Victor Ponta, după episodul legat de desemnarea Laurei Codruţa Kovesi la DNA. În acest context, liderul PNL a fost întrebat dacă îl mai consideră pe premier „prieten”. „Sunt coleg de serviciu public”, a fost răspunsul lui Antonescu.

Uite Papici, nu e Papici

Un alt scandal a fost legat de delegarea procurorului Lucian Papici la şefia Secţiei I a Direcţiei Naţionale Anticorupţie. În a doua jumătate a lunii septembrie, Laura Codruţa Kovesi înainta procurorului general al României, Tiberiu Niţu, propunerea care îl viza pe Papici. În 23 septembrie, Niţu îi prelungea delegarea lui Papici la şefia Secţiei I din DNA.

O săptămână mai târziu, în 2 octombrie, Niţu lua decizia încetarea delegării procurorului Papici şi a adjunctului acestuia, Mariana Alexandru, în locul lor fiind delegaţi procurorii Iuliana Bendeac, ca şef de secţie, şi Viorel Cerbu, ca adjunct.

Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie preciza că încetarea delegării procurorului Lucian Papici şi a adjunctei acestuia la conducerea Secţiei de combatere a corupţiei din DNA a avut în vedere faptul că ministrul Justiţiei a transmis CSM propunerile de numire în funcţii de conducere la Direcţie.

Niţu informa Direcţia Naţională Anticorupţie printr-un fax că delegarea lui Papici încetează din 2 octombrie, dată de la care funcţia este ocupată de procurorul Iuliana Bendeac, pe o perioadă de şase luni.

În replică, DNA reclama că, pentru delegarea procurorilor Bendeac şi Cerbu la şefia Secţiei de combatere a corupţiei nu a fost solicitată, în prealabil, recomandarea şefului Direcţiei.

În siajul disputei iscate între structurile din subordinea Ministerului Justiţiei au apărut trimiteri la cauzele instrumentate de Papici, unul dintre acestea fiind cel cunoscut ca dosarul referendumului, în care procurorul anticorupţie a finalizat urmărirea penală a vicepremierului Liviu Dragnea.

Mai mult, chiar premierul Victor Ponta l-a catalogat pe Papici drept „procuror băsist, morarist”. „Nu ştiu cine a fost demis, Papici, marele băsist, morarist. N-a fost demis, i s-a terminat mandatul. Şi lui Băsescu îi expiră mandatul, ce facem, îi ţinem pe toţi la nesfârşit? Că moare ţara fără ei, să mai facă şi ei un dosar. Că şefi din aştia puşi de Băsescu, care trebuie să stea încă o sută de ani după ce pleacă el… Stă şi el procuror simplu, că nu s-a născut şef. S-a terminat şi dosarul, gata, a ajuns la doamna Kovesi. Pa şi la revedere. De ce trebuie să-i ţinem pe toţi băsiştii care au făcut dosare politice după ce le-a expirat mandatul? Eu susţin că Daniel Morar, cu Papici şi cu ai lui au făcut dosare politice anul trecut, când au luat oamenii şi i-au pus să jure cu mâna pe Biblie pentru că au votat la referendum, sunt dosare de poliţie politică. Am spus-o şi o spun mereu. Să se supere Macovei şi mama lui Macovei”, spunea Ponta.

În acest context tensionat, procurorul Lucian Papici a cerut CSM să-i apere reputaţia. În 8 octombrie, Plenul Consiliului decidea că reputaţia profesională a procurorului DNA a fost afectată de afirmaţiile premierului.

Ponta nu a fost singurul politician care a făcut declaraţii controversate în scandalul Papici, ajunse ulterior pe „masa de analiză” a Inspecţiei Judiciare din CSM.

Şeful statului declara, în 7 octombrie, că „prin ceea ce a comandat premierul Victor Ponta, a transmis ministrul Justiţiei şi a executat procurorul general” s-au încălcat legea şi acordul de cooperare dintre preşedinte şi premier.

Traian Băsescu menţiona că, potrivit Constituţiei, şeful statului trebuie să vegheze la buna funcţionare a instituţiilor, iar dialogul său cu procurorul general se înscrie în această prevedere. „Uneori îl sun eu pe procurorul general, alteori mă sună el pe mine, în probleme care ţin de obligaţile relaţiilor de serviciu. Spre exemplu, după unii comentatori, când sunt informat de procurorul general ce s-a discutat în cadrul procesului de evaluare, monitorizare pe care îl face Uniunea Europeană, eu ar trebui să închid telefonul”, susţinea Băsescu.

Finalmente, procurorul Papici a rămas la DNA, fiind numit de CSM ca şef al Serviciului pentru efectuarea urmării penale în cauze de corupţie din cadrul Secţiei I. În funcţiile de procuror-şef şi, respectiv, procuror-şef adjunct ai Secţiei I din DNA, CSM i-a avizat favorabil pe magistraţii Gheorghe Popovici şi Dănuţ Volintiru, în timp ce Mariana Alexandru a fost numită procuror-şef adjunct la Secţia de combatere a infracţiunilor conexe infracţiunilor de corupţie. Asta după ce ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc, a decis, în urma consultărilor avute cu şeful Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Codruţa Kovesi, şi cu procurorii Iuliana Bendeac şi Viorel Cerbu, retragerea propunerii de numire a acestora.

Modificările la Codul penal – isterie generală, pe final de an

Cel mai mare scandal a venit, însă, pe final de an, în urma unor modificări la Codul Penal adoptate de Camera Deputaţilor, în 10 decembrie. Prin una dintre modificări, preşedintele şi parlamentarii au fost scoşi din categoria funcţionarilor publici prevăzută în Codul Penal. În aceeaşi zi, Camera a aprobat un proiect de modificare a Codului Penal respins de Senat în octombrie 2012, prin care se schimbă articolul privind conflictul de interese, fiind eliminată categoria funcţionarilor publici.

Proiectul de lege a fost introdus pe ordinea de zi suplimentară a Camerei şi a fost votat fără ca raportul comisiei să fie publicat şi fără dezbatere în plen. De altfel, Comisia juridică a întocmit raportul cu o seară înainte, în aceeaşi şedinţă controversată în care a fost adoptat şi proiectul Legii amnistierii.

Modificările au fost contestate puternic de preşedintele Traian Băsescu, care a declarat că va retrimite Parlamentului legea prin care preşedintele şi parlamentarii sunt scoşi din categoria funcţionarilor publici. Şeful statului a mai spus că modificările la Codul penal adoptate de Camera Deputaţilor sunt „dramatice” şi „dărâmă zece ani de muncă şi activitate a instituţiilor anticorupţie”, precum DNA sau ANI.

Reacţia lui Băsescu nu a fost singulară. Astfel, Direcţia Naţională Anticorupţie a arătat că, în urma modificărilor aduse Codului Penal, parlamentarii trimişi în judecată pentru fapte de corupţie sau asimilate acestei infracţiuni ar putea să fie achitaţi, iar cei aflaţi în detenţie, prin condamnări definitive, ar putea fi puşi în libertate.

Preşedintele Agenţiei Naţionale de Integritate, Horia Georgescu, susţinea că, în urma modificărilor, „se va crea o super-imunitate”, iar „istoricul de cazuri al ANI va fi aruncat în aer în cazul a 25 de senatori şi deputaţi”.

Şi CSM a criticat modificările aduse Codului Penal, subliniind că nu le-a primit spre avizare, aşa cum prevede legea. Comisia juridică a Camerei Deputaţilor a susţinut însă că nu avea obligaţia să ceară avizul CSM.

Ambasadele Statelor Unite, Olandei, Germaniei şi ambasadorul britanic, Martin Harris, precum şi reprezentanţii unor organizaţii neguvernamentale au criticat şi ei amendamentele aduse la Codul Penal de către deputaţi.

Mai mult decât atât, chiar şi instanţa supremă a intervenit în urma modificărilor aprobate de Camera Deputaţilor, sesizând, în 12 decembrie, Curtea Constituţională cu privire la acestea.

Şi PDL a depus, în aceeaşi zi, la Curtea Constituţională, două sesizări în legătură cu modificările adoptate de deputaţi la Codul Penal, una vizând definirea funcţionarului public şi cealaltă referindu-se la conflictul de interese.

Pe de altă parte, reprezentanţii Ministerului Justiţiei şi ai Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nu s-au remarcat în contestarea modificărilor aduse Codului Penal. Procurorul general Tiberiu Niţu declara că instituţiei pe care o conduce nu i s-a cerut un punct de vedere cu privire la modificările aduse Codului Penal, menţinând însă că „nici nu era necesar acest lucru”.

Ulterior, procurorul general al României anunţa că i-a transmis o scrisoare preşedintelui Traian Băsescu în care recomanda să nu promulge proiectul de lege cu modificările aduse Codului Penal, prezentând şi argumentele de natură juridică pentru această solicitare.

Şi reacţia ministrului Justiţiei, Robert Cazanciuc, a întâziat să apară. La două zile după declanşarea scandalului, el i-a invitat la o discuţie, în 12 decembrie, pe Valeriu Zgonea şi pe reprezentanţii comisiei juridice a Camerei Deputaţilor, singurii care au dat curs invitaţiei fiind cei din urmă. Imediat după întâlnire, care a avut loc în 13 decembrie, Cazanciuc s-a limitat în a spune că au fost prezentate, în cadrul întâlnirii, „argumentele unor soluţii din Codul penal” şi motivele pentru care au fost alese acestea la elaborarea Codului.

Ministrul Justiţiei mai spunea că „e o discuţie care poate fi făcută în ce măsură parlamentarul este sau nu este funcţionar public”. „Există noţiuni diferite în sens civil şi în sens penal. Cred că şi aici ar trebui să aşteptăm decizia Curţii”, susţinea Cazanciuc.

În paralel cu scandalul privind modificările aduse Codului Penal, a stârnit controverse şi proiectul Legii amnistierii şi graţierii, scos de pe ordinea de zi a sesiunii de vot final a Camerei Deputaţilor.

Urmare a amendamentelor, proiectul prevede amnistierea infracţiunilor pedepsite cu închisoare de până la şase ani şi graţierea pedepselor cu închisoarea de până la şapte ani. Termenele iniţiale erau de până la patru ani pentru amnistie şi de şapte ani pentru graţiere. Proiectul de lege a fost respins în luna mai de Senat.

Preşedintele Traian Băsescu a „rugat” Camera Deputaţilor să respingă Legea pentru amnistierea unor infracţiuni şi graţierea unor pedepse, care ar decredibiliza eforturile de luptă anticorupţie şi justiţia.

Ulterior, preşedintele declara că nu a fost o presiune mică din partea lui Dan Voiculescu pentru Legea amnistierii şi graţierii, ci o presiune consistentă, atât pe Crin Antonescu, cât şi pe Victor Ponta. Băsescu susţinea că parlamentarii au introdus şi amnistia, pe lângă graţiere, pentru a acoperi şi viitorul. „Voiculescu este un viitor puşcăriaş. Cel puţin aşa cum arată prima instanţă, cu cinci ani. Nu a fost o presiune mică din partea lui Voiculescu pentru această lege cu amnistia şi graţierea, ci o presiune consistentă, în mod cert pe ambii lideri, şi pe Ponta, şi pe Antonescu”, spunea Traian Băsescu.

Ulterior, Crin Antonescu declara că liberalii nu vor vota legea aministierii, în timp ce premierul Victor Ponta spunea că a vorbit cu ministrul Justiţiei despre proiect şi a arătat că este necesară o consultare amplă cu toate structurile puterii judecătoreşti, precum şi informarea Comisiei Europene.

Ponta sublinia că proiectul „nu cuprindea în niciun caz nici faptele săvârşite cu violenţă, nici faptele de corupţie, prevăzute de Codul Penal”.