Scandalurile sexuale la nivel înalt, tot mai greu de evitat în era informaţiei

Lockheed Martin, cea mai mare companie de inginerie aerospaţială şi apărare din lume, a renunţat săptămâna trecută la numirea lui Christopher Kubasik în funcţia de director general după dezvăluirea unei relaţii a acestuia cu o subordonată. Scandaluri similare au apărut în ultimii doi ani la companii de talia Hewlett-Packard (HP) sau Best Buy, printre altele.

Retragerea lui Kubasik a avut loc în aceeaşi zi când directorul Central Intelligence Agency (CIA) David Petraeus a demisionat din cauza unei aventuri extraconjugale, unul dintre cele mai controversate scandaluri sexuale din istoria Statelor Unite, în care au fost implicaţi deja un agent FBI şi un general.

În mediul de business, consiliile de conducere ale companiilor sunt tot mai atente la conduita directorilor executivi, căutând să responsabilizeze la maximum guveernanţa corporativă, potrivit unei analize Bloomberg.

Aventurile nepotrivite sunt tot mai greu de ascuns odată cu evoluţia comunicării, de la email şi convorbiri telefonice la mesagerie instantă şi social media.

Alte articole

5 motive pentru care un business ar trebui să aleagă factoringul

Ce își propune David Popovici să facă după retragerea din activitate. „Mi-ar plăcea să mă ocup de aşa ceva, să ajut, e foarte important”

„Se apropie de toleranţă zero. În trecut era mai mult o atitudine de club, bărbaţii îşi făceau cu ochiul în astfel de situaţii. Acum nu mai merge”, comentează Elain Eiseman, decan pentru educaţie executivă şi de afaceri la Babson College, Wellesley, Massachusetts, şi director la retailerul de încălţăminte DSW.

Totodată, pentru că board-urile companiilor se arată mai dispuse să ia măsuri urgente în astfel de situaţii, angajaţii îşi „toarnă” tot mai des şefii, precizează ea. „Viaţa de zi cu zi a directorului executiv este dedicată în totalitate companiei, astfel că interacţiunea socială în medii extraprofesionale devine tot mai rară. Astfel, tentaţia de a avea o relaţie la birou devine mai mare”, observă Bill Ide de la casa de avocatură McKenna Long & Aldridge.

Mai mult, opinia publică a devenit mai exigentă şi se pune mai mult accent pe standardele de guvernanţă corporatistă, astfel că se impune o reglementare atentă şi agresivă a activităţii angajaţilor. Credibilitatea etică a companiei devine mai importantă decât dreptul la viaţa privată.

David Schiller, senior partner la casa de avocatură Schiller, DuCanto & Fleck din Chicago, notează că directorii generali ai marilor companii devin de multe ori ţinta unor „atenţii” regăsite în mod normal în cazul muzicienilor sau actorilor. „Marii atleţi sunt de multe ori tentaţi de groupies (eng., fane înfocate dispuse la relaţii sexuale – n.r.), iar cei aflaţi în funcţii de CEO la companii mari au acum propriile groupies”, spune el.

Atleţii sau muzicienii nu trebuie însă să se supună politicilor de guvernanţă corporatistă, iar atunci când relaţia implică colegi tinde să devină o aventură pe termen lung, complicând lucrurile, a adăugat acesta. „Noul cuplu începe să lucreze până târziu, ceea ce conduce la delegări mai serioase şi, în timp, o asistentă devine vicepreşedinte. Nu este bine pentru moralul colectiv, pentru performanţa directorului general, şi în final intră în atenţia board-ului”, explică avocatul.