Scenariu crunt în cazul unui cutremur în România similar celui din 1977. Senatorul Marinescu: „Ar fi o nenorocire!”

Scenariu crunt în cazul unui cutremur în România similar celui din 1977. Marius Marinescu, fost senator şi inginer constructor, avertizează asupra dezastrului produs în România de un cutremur asemănător celui din 4 martie 1977.

Scenariu crunt în cazul unui cutremur în România similar celui din 1977

”Un mare cutremur cu magnitudinea de peste 7,2 pe scara Richter ar putea fi un dezastru pentru București și alte zone afectate, suprapunându-se tragediei pandemice. Cutremurul din 4 martie 1977 a ucis circa 1.500 de români, fiind alți 11.300 de răniți. În București, s-au prăbușit 33 de blocuri, alte 35.000 de clădiri au fost grav afectate, iar orașul Zimnicea s-a prăbușit, fiind devastat.

Astăzi, un cutremur similar celui din 1977 ar fi o nenorocire. Dacă am avea 11.300 de răniți, nu ar putea fi salvați, întrucât spitalele sunt supra-aglomerate cu bolnavi de COVID-19. Personalul sanitar ar fi depășit de situație. Și morții ar fi o problemă majoră, având în vedere aglomerarea cimitirelor și lipsa locurilor de veci.

Citeşte şi Cutremur cu magnitudine 6. În ce zone s-a simţit puternic

Alte articole

Cutremur în România, în urmă cu puțin timp. Unde s-a produs seismul anunțat de INFP

Cutremur în Vrancea, duminică după-amiază. Ce magnitudine a avut și unde a fost resimțit

Să nu uităm că în 1977 Spitalul Fundeni a fost distrus. Astăzi, un mare cutremur ar duce la o catastrofă pentru că majoritatea spitalelor nu au fost consolidate, ele fiind construite în perioada comunistă. În acești 31 de ani, s-au închis 67 de spitale, iar statul nu a construit niciunul. O mișcare seismică puternică ar afecta toate instalațiile electrice, de gaze, de oxigen, producând incendii și explozii. Din nefericire, multe spitale sunt conduse de manageri numiți politic, care au externalizat serviciul tehnic (format din ingineri și personal de specialitate) punând în pericol securitatea spitalului și a bolnavilor.

Fondul locativ și imobilele publice din România sunt învechite. Durata de serviciu a clădirilor cu structură de beton armat este de circa 100 de ani, fiind necesară cel puțin la jumătatea vieții o expertiză, iar după caz, o consolidare, lucru care nu s-a rezolvat decât parțial.

Din discuțiile purtate cu domnul profesor Nicolae Noica, fostul ministru al Lucrărilor Publice, cel care în anii 2000 a pus bulină roșie pe clădirile care prezintă pericol de prăbușire, am aflat că în acești 30 de ani s-au consolidat în București doar 32 de imobile. Alte 736 de blocuri au fost expertizate și încadrate la clasa I de risc seismic (cu bulină roșie) și clasa II de risc de prăbușire. Aceste imobile au nevoie urgentă de consolidare. În ritmul în care s-au consolidat până acum, în medie o clădire pe an, în 700 de ani se va termina consolidarea acestora”, a spus Marius Marinescu, potrivit DCNews. 

Potrivit senatorului, Bucureştiul este capitala europeană cu cea mai mare afectare seismică.

Citeşte şi Cutremur cu magnitudine 4,2 grade resimţit în România. Autorităţile sunt în alertă

”București este capitala europeană cu cea mai mare afectare seismică. De exemplu, în 1802 a avut loc un cutremur cu magnitudinea de 7,9 pe scara Richter, în 1838, un cutremur cu magnitudinea de 7,5, în 1940 a fost un cutremur de 7,4 grade, iar în 1977, cutremurul a avut magnitudinea de 7,2. Unda seismică a pornit din epicentrul regiunii Vrancea și a afectat Moldova, Oltenia, Muntenia, Dobrogea și nu numai.

Barajul Lacul Morii, construit în amonte de București, poate genera un tsunami distrugător în cazul unui cutremur major. Barajul a fost construit în 1986, pe cursul râului Dâmbovița și are o acumulare de aproximativ 14 milioane de metri cubi de apă. Un cutremur mare ar putea rupe barajul, generând un tsunami catastrofal”, a mai spus fostul senator.

Pentru a evita o nouă tragedie similară celei din 1977, Marius Marinescu spune că este necesară consolidarea clădirilor vechi şi afectate de cutremure. De asemenea, senatorul spune că preşedintele Iohannis ar trebui să stabilească în CSAT o strategie de salvare a României în caz de calamitate.