Tragedia din Suceava a șocat o țară întreagă. Au murit un copil în vârstă de 4 ani, doi tineri de 18 ani, un tânăr de 28 de ani – tată a trei copii și un bărbat de 76 de ani, de o viață instructor auto.
Daniel Bacrău avea 28 de ani și era din comuna Dresca, județul Botoșani. Bărbatul se afla în mașină cu cei trei copii ai săi, cu vârste cuprinse între 2 ani și 5 luni și 8 ani de zile. Se pare că acesta a pătruns pe contrasens, cu mare viteză. ”Din primele verificări efectuate s-a constat că șoferul în vârstă de 28 de ani ar fi intrat pe contrasens, în coliziune frontală cu celălalt autovehicul”, a declarat comisarul-șef Ionuț Epureanu, din cadrul Inspectoratului de Poliție Județean Suceava.
Tatăl se afla singur în mașină cu cei trei copii ai săi, cu vârste de la 2 ani și 5 luni la 8 ani. Bărbatul ar fi discutat la telefon cu mama copiilor, cu puțin timp înainte de accident și ar fi avut o discuție foarte aprinsă, iar tatăl era foarte agitat și supărat.
Mama copiilor plecase la muncă în Germania, recent, din cauza violenței soțului. Mai mult, tatăl i-ar fi spus că nu își va mai vedea copiii, pentru că a plecat în Germania, potrivit Monitorulsv.ro.
Mașina Opel, condusă de tatăl celor trei copii, a intrat cu o violență extremă în autoturismul Dacia Sandero de pe sens opus, în care se afla un instructor auto, împreună cu elevul său. În autoturism, se mai afla pe bancheta din spate și Rudolf Adalbert Pecler, în vârstă de 18 ani. Din păcate, toți cei trei au murit complet nevinovați.
Așadar, cei cinci morți în urma groaznicului accident rutier sunt cele trei persoane din Dacia Sandero, tatăl în vârstă de 28 de ani și unul din copii săi, un băiat în vârstă de 4 ani.
Doar doi supraviețuitori sunt în urma acestui teribil accident, ceilalți doi copii ai bărbatului din Botoșani. La Spitalul Județean Suceava au ajuns copilul în vârstă de 2 ani și 5 luni, diagnosticat cu fractură de femur stâng, contuzie toracică și traumatism cranian minor și o fată de aproximativ 8 ani, cu traumatism facial mediu, o fractură de pumn stâng, contuzii cerebrale și pulmonare minore. Medicii de la UPU Suceava au transmis că cei doi copii erau stabili și conștienți dar cu leziuni evident problematice.
Pompierul Alin Găleată, locotenent colonel al ISU Suceava, care este și purtătorul de cuvânt al instituției, și nu de puține ori a decis să-și transpună în cuvinte emoțiile trăite la astfel de accidente tragice, pentru a ajunge la mintea, sufletele și conștiințele șoferilor și ale tuturor participanților la trafic. Pentru că mesajul său este pătrunzător, îl redăm în întregime:
”Colegul meu fugea cu băiețelul în brațe spre ambulanță. După cum îl ținea, mi-am zis că trebuie să aibă vreo 3-4 anișori… Cel puțin, așa arăta Matei al meu când îl duceam în patul său, după ce adormea pe canapea la televizor…
– E gata! E GATA…
Vocea gâtuită de plâns era resemnată… Trupul inert al micuțului a fost strivit sub greutatea mașinii răsturnate. Și Cezar știa foarte bine că nimeni nu-l mai putea salva… Însă, cred că voia să-l protejeze, cumva, chiar și de ochii curioșilor, și l-a adus la adăpostul autospecialei sanitare.
Plânsul lui Cezar este plânsul sufletului oricărui pompier când un copil își pierde viața… Cred că am umple un cimitir întreg, cu toți îngerii pe care i-am găsit fără suflare, fie în incendii, fie înecați, dar mai ales în accidente rutiere…
Nu o să povestesc lucruri pe care le vedeți și voi în trafic, cu copii care abia se observă de pe locul din față sau chiar se plimbă pe bordul mașinii… Nu voi da exemple, pe care le știți, cu micuți care la impact au zburat, la propriu, de pe locul din spate prin parbriz, pentru că nu erau asigurați cu centura…. Și cât de multe astfel de întâmplări care s-au terminat în cimitirul despre care vă spuneam…
Ca adult, când ai atât de multe informații, când vezi atâtea vieți pierdute, oare cât de inconștient trebuie să fii să ignori evidența? Dacă aș putea reda amintirile în imagini, i-aș obliga pe toți acei părinți să vizioneze ororile pe care le-am trăit în urma tragediilor produse pe șosele… Șosele, ale căror cruci care străjuiesc marginea drumului, oriunde te-ai duce, îmi trezesc amintiri reci: aici a fost ăla, aici celălalt accident… Parcă s-au mutat crucile din cimitir în drum… Și sunt fără număr…
Sâmbătă, am mai pierdut un îngeraș, iar pe lângă el mai erau și doi tineri de 18 ani, care abia învățau ce e viața, apoi doi bărbați de 28 și de 76 de ani, cu poveștile lor, cu tot…
5 vieți pierdute la Grănicești și pare că cifra asta ne bântuie… 5 la Ilișești, 5 la Vadu Moldovei, 5 la Cumpărătura… Și tot așa…
Nu știu cauza accidentului, dar cred că nici nu mai contează… Nu a mai rămas nimeni care să poată fi tras la răspundere… Rămâne doar o nouă poveste tragică, din care să putem învăța ceva. Asta, pentru cine are ochi de văzut și urechi de auzit….
Suntem colegi de vreo 18 ani, dar nu l-am văzut niciodată pe Cezar plângând… Și vă doresc ca niciunul dintre voi să nu trăiască astfel de momente vreodată! E suficient pentru noi, pompierii. Credeți-ne, pe cuvânt!
Dumnezeu să-i ierte și să-i odihnească în pace!
P.S. Am vrut să postez o fotografie cu cei cinci saci negri, depozitați în mașina celor de la morgă. 4 saci mari și 1 ca de tomberon… Poate imaginea era mai sugestivă pentru ce înseamnă viața, cât este de prețioasă și cum ne batem joc de ea….
Când pleci dimineața de acasă, asigură-te cu tot ceea ce depinde de tine, și nu de Dumnezeu, că te vei întoarce teafăr. Cei dragi te așteaptă!”, a consemnat Alin Găleată, ISU Suceava. (O. N.)