Scenariu TERIFIANT despre criza COVID-19. „Recesiunea în România va fi similară cu cea din 2009 sau mai rău”

„Cred că primul lucru pe care trebuie să-l avem în minte este că aceste evoluții, creștere economică și accentuare de dezechilibre, depinde foarte mult de evoluția bolii. Aici datele în ultimul timp par să ne arate că este o revenire. S-a mizat foarte mult pe o revenire cu o intensitate mai mică a bolii, a numărului de infectări, în toamnă. S-ar putea, în opinia mea, să ne confruntăm cu o revenire mult mai apropiată în timp și atunci și efectele economice vor fi diferite.

Asta nu putem ști, dar primele semne, după părerea mea este că ne-am reangajat pe o pantă de creștere a numărului de îmbolnăviri zilnice. M-am interesat. Acel număr de teste care se publică în fiecare zi sunt cazuri noi și nu putem spune că sunt corelate cu numărul de bolnavi deja dinainte cunoscuți”, a spus Lucian Croitoru, consilierul guvernatorului BNR, în cadrul unei dezbateri online organizată de Consiliul Fiscal, conform Hotnews.

Lucian Croitoru, despre creşterea pensiilor: „Recesiunea va fi și mai mare”

Chiar dacă lăsăm deoparte această revenire a valului doi mai devreme, Croitoru susţine „s-a produs o modificare la nivel global dar care va avea implicații asupra României în ceea ce privește economisirile dorite, în interiorul unei țări sau nete între țări, față de investițiile dorite cu implicația că rata anuală a dobânzii a scăzut în continuare de la niveluri joase sau foarte joase în țările dezvoltate”.

„Va fi mai dificilă relansarea economiei. Influența asupra creșterii economice s-ar putea să fie mai mică decât în trecut. Având în vedere acest context, economia României nu va putea scăpa pentru că suntem bine conectați cu zona euro și cu alte țări. Evoluția economică va fi similară cu cea din 2009 sau poate puțin mai rău”, a explicat Lucian Croitoru, precizând că se referă la recesiune.

Alte articole

Risc mare de recesiune în România – Cât va ajunge cursul euro/leu şi ce se va întâmpla cu inflaţia, preţurile locuințelor şi deficitul bugetar în următoarele 12 luni. BNR face anunţul momentului

Cum se schimbă banii în România, sfaturi utile de la BNR după ce aceste bancnote vor fi retrase din circulaţie în scurt timp

„Vorbim foarte mult despre pensii, dar foarte puține voci din interiorul profesiei noastre sunt suficient de vocale și de clare în a spune că un program de creștere a punctului de pensie cu 40% începând cu septembrie 2020 distruge acel criteriu de sustenabilitate, nemaiobţinându-se nici pensiile respective, nici creșterea economică. Atunci recesiunea va fi și mai mare, culmea. Ar trebui înțeles acest lucru: cu cât se va lua o decizie mai rapidă în această privință și va fi făcută public, cu atât va fi mai bine pentru reluarea unor politici sustenabile, normale, în România”, a spus consilierul guvernatorului BNR.

Scădere economică de 4-6 la sută din cauza crizei COVID-19 

Consiliul Fiscal estimează, într-un scenariu mijlociu, o cădere economică de 4-6% în acest an şi un deficit bugetar de 8-9%, a declarat preşedintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu.

„La Consiliul Fiscal am avut rezerve faţă de 1,9% (estimarea oficială de cădere economică – n. r.). Preferăm un scenariu mijlociu, cu o cădere între 4% şi 6%; există şi unul mai sever. De ce 1,9% declin nu este plauzibil? Fiindcă avem o cădere mare a producţiei. Avem şi o cădere mare a exporturilor. Depindem mult de lanţurile de producţie europene. Am pornit şi cu un handicap mare…

Deficit structural al bugetului public foarte mare. Deci, înainte de pandemie. Deficit primar (înainte de serviciul datoriei – n. r.) care este cel mai mare în Uniunea Europeană. Şi de aici mari dificultăţi în a finanţa economia…necesarul de finanţare este foarte mare. Avem un spaţiu de manevră foarte limitat pentru a atenua efectele crizei. Şi de aici întrebări legate de care vor fi deficitele în acest an şi respectiv în 2021. La Consiliul Fiscal lucrăm cu o plajă de 8-9% deficit bugetar pentru plaja de cădere economică între 4 şi 6% şi respectiv deficit 9-10,4% pentru o cădere economică de 8 şi 9%, unde este inclusă creşterea punctului de pensie cu 40%”, a explicat Daniel Dăianu, conform Agerpres.

În cazul în care creşterea punctului de pensie va fi mai mică, de 10% de exemplu, preşedintele Consiliului Fiscal anticipează că ar avea loc o reducere nu „nesemnificativă” a deficitului bugetar în acest an, la 7,3 – 8,2 la sută.

În opinia lui Daniel Dăianu, finanţarea este o problemă subestimată de mulţi în dezbaterea publică din România, inclusiv de unii economişti.

Consiliul Fiscal, Societatea Română de Economie (SOREC) şi Institutul pentru Studierea Evenimentelor Extreme (ISEE/SNSPA) au organizat joi dezbaterea online cu tema impactul pandemiei COVID-19 asupra economiei româneşti. Două aspecte au fost în atenţia participanţilor: evoluţia economiei în acest an şi mijloace de a atenua criza; perspective pentru anul ce vine.

Victor Ponta: Prăpădim o mulţime de milioane de euro, dar nu avem bani de alocaţii şi de pensii