În ziua în care s-a aflat „pe surse” că președintele Klaus Iohannis va fi propus oficial de România pentru funcția de secretar general al NATO, Germania își anunță favoritul. Nu este vorba despre Klaus Iohannis, el însuși etnic german, ci despre premierul olandez Mark Rutte.
„Cancelarul Scholz susține nominalizarea lui Mark Rutte ca nou secretar general al NATO. Experiența imensă a lui Mark Rutte, expertiza vastă în materie de politică de securitate și abilitățile diplomatice profunde fac din el un candidat extraordinar pentru această funcție”, se arată într-un mesaj publicat pe contul oficial de X (fostul Twitter) al delegației Germaniei la NATO.
Informaţia se confirmă joi, când presa internaţională susţine că statul român ar fi notificat NATO că îl propune pe Klaus Iohannis pentru postul de Secretar Genaral.
Jurnalista Bloomberg la Casa Albă Jennifer Jacobs a anunţat, joi, într-un mesaj postat pe reţeaua X (fosta Twitter) că România şi-a anunţat intenţia de a-l propune pe Klaus Iohannis pentru funcţia de secretar general al NATO.
”România i-a notificat pe ceilalţi membri NATO că intenţionează să îl nominalizeze pe preşedintele său, Klaus Iohannis, drept candidat la funcţia de secretar general al NATO”, a scris jurnalista.
Aceasta afirmă că decizia României ”va complica efortul celorlalţi aliaţi de a-l instala pe Mark Rutte ca viitor secretar general”.
Autorităţile de la Bucureşti nu au făcut încă un anunţ în acest sens.
Mark Rutte este favorit la postul vizat şi de Iohannis
Premierul olandez Mark Rutte şi-a asigurat sprijinul a două treimi din ţările membre NATO pentru a conduce alianţa militară începând din cursul acestui an, au declarat miercuri pentru POLITICO doi oficiali de rang înalt din Alianţa Nord-Atlantică.
„După runde foarte intense de discuţii între aliaţi, am ajuns acum în punctul în care peste 20 de ţări NATO sunt pregătite să îl susţină pe premierul Rutte ca viitor secretar general”, a declarat un oficial NATO sub acoperirea anonimatului.
Mark Rutte, care îşi face campanie pentru acest post din noiembrie, este singurul nume propus de cele 31 de guverne membre ale alianţei, au precizat oficialii, relata Politico miercuri.
Un alt oficial NATO de rang înalt a confirmat, însă, numărul de ţări care mai trebuie să îl susţină pe Rutte, spunând că sunt în jur de 10 care încă se abţin de la un vot pozitiv. „Vom continua să le ascultăm îndoielile şi preocupările”, a declarat primul oficial. „Şi încurajăm misiunea olandeză la NATO să răspundă la aceste întrebări”, a adăugat oficialul.
Aceste ţări încă au reţineri în a-i acorda sprijinul lui Rutte din diverse motive.
Turcia, de pildă, a cerut ca Rutte să nu favorizeze ţările UE în cadrul alianţei, potrivit Bloomberg. Ungaria, între timp, are neînţelegeri de lungă durată cu Rutte din cauza criticilor sale dure la adresa regresului democratic al ţării. Rămâne neclar, de asemenea, dacă ţările baltice îl susţin pe Rutte, având în vedere insistenţa lor asupra unui sprijin politic mai mare pentru o cale mai rapidă oferită Ucrainei de a adera la NATO.
Preşedintele Partidului Social Democrat, Marcel Ciolacu, a afirmat, miercuri, că ar fi mândru ca preşedintele României să ocupe o funcţie politică ”la nivel mare”, fiind întrebat dacă în urma discuţiilor cu şeful statului a reieşit că şi-ar dori o funcţie politică la nivel european după încheierea mandatului. Ciolacu a adăugat că PSD şi PNL vor avea o putere dublă de negociere în ambele familii politice, la nivel european, după alegerile europarlamentare.
Acesta a precizat, însă, că şi-ar dori o funcţie importantă pentru şeful statului. ”Dacă doriţi părerea mea – aş fi mândru ca şi român ca preşedintele României să ocupe o funcţie politică la nivel mare, cum aş fi de altfel mândru pentru orice român. Cu adevărat, în această alianţă sunt ferm convins, mai ales că vom avea o listă comună la europarlamentare, amândoi vom merge şi vom negocia o funcţie importantă ca şi comisar şi funcţii importante pentru România în Parlamentul European. Vom avea o putere dublă de negociere în ambele familii politice. Acestea sunt plusuri. Românii vor o voce puternică, românească în structurile europene, şi euroatlantice”, a mai afirmat Ciolacu.
NATO a refuzat să comenteze informaţiile Bloomberg potrivit cărora România i-ar fi notificat pe aliaţi că propune candidatura preşedintelui Klaus Iohannis pentru funcţia de secretar general al NATO. În schimb, într-un răspuns pentru News.ro, biroul de presă al NATO îndrumă către autorităţile române pentru a obţine un comentariu pe marginea acestui subiect.
„Vă îndrumăm către autorităţile române, pentru orice comentariu pe care îl pot avea”, a declarat Daniele Riggio, ofiţer de presă la Biroul de Diplomaţie Publică al NATO.
Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Mihai Constantin, a afirmat, joi, întrebat dacă România a notificat aliaţii că îl nominalizează pe preşedintele Klaus Iohannis pentru funcţia de secretar general al NATO, că în numele Guvernului nu are date pentru a comunica pe acest subiect.
„Am văzut, împreună cu dumneavoastră. E o dezvoltare a unui subiect chiar în această după amiază despre ce se va întâmpla cu viitorul secretar general al NATO, cine va ocupa această poziţie. Am fost întrebat şi de alţi colegi de dumneavoastră, inclusiv care scriu pentru presa internaţională. Este un subiect de interes, nu numai în România, evident, dar în clipa de faţă în numele Guvernului nu am date pentru a comunica pe acest subiect”, a spus Mihai Constantin, întrebat dacă România a notificat alte ţări NATO că intenţionează să-l nominalizeze pe preşedintele Klaus Iohannis candidat la funcţia de secretar general NATO.
Întrebat cine face această nominalizare din partea României, Constantin a spus: „Acum, nu cred că fiecare membru NATO trebuie să facă o nominalizare pentru Secretariatul general”.
„La nivel de NATO, din câte ştiu eu, deciziile se iau în unanimitate. Sunt discuţii politice care nu se pripesc, mai ales că vorbim despre cea mai înaltă funcţie din această organizaţie esenţială, mai ales în contextul pe care îl trăim de astăzi. Şi o să vedem dacă vom avea informaţii publice despre astea, cu siguranţă le voi putea comunica”, a adăugat purtătorul de cuvânt al Guvernului.