Trucul folosit în supermarketurile din România care te convinge să le bagi banii în casele de marcat. Industria alimentară este recunoscută drept unul dintre sectoarele cu impactul uriaș asupra mediului, din cauza consumului intensiv de resurse necesar producerii alimentelor și a cantităților semnificative de deșeuri generate. Multe alimente ajung la gunoi din cauza stocurilor exagerate făcute de magazine și restaurante, precum și din obiceiurile de cumpărare ale consumatorilor.
Într-o duminică, l-am întâlnit pe Octavian la cumpărături, iar atitudinea sa față de achiziționarea alimentelor a atras atenția jurnaliștilor de la ProTv. El examina cu mare atenție fiecare produs înainte de a decide dacă îl va cumpăra sau nu. Această abordare reflectă o conștientizare crescută asupra importanței reducerii risipei alimentare și a impactului personal în protejarea mediului înconjurător.
„Știu ce vreau să gătesc, ce vreau să pregătesc, cum ar fi porțiile ideale și rareori aruncăm. Vreau să fac niște pui la cuptor, în sos de smântână cu usturoi, pe care cred că o să îl bag la congelator, tocmai să nu se strice. Și un sos de carne de vită și roșii pentru niște paste mai încolo”, a povestit Octavian.
Așa ar trebui să gândim cu toții pentru că, în lipsa unei liste de cumpărături, ajungem să punem în coș mult mai mult decât avem nevoie. Pe lângă poftele de moment, și magazinele au strategii subtile.
„Pentru a ajunge la produse esențiale, trebuie să traversezi tot magazinul. Pentru că de multe ori, lactatele și mezelurile se regăsesc în partea din spate a supermarket-urilor și hypermarket-urilor. Iar pe traseu ai toate șansele să fii distras de tot felul de produse. Putem vorbi, de exemplu, despre zona de snacks-uri și dulciuri, produse extrem de colorate și atrăgătoare. Până ajungi la ouă și la lapte, te mănâncă detergenții și cremele”, a explicat Elena Filip, specialist în comunicarea de retail.
Sunt strategii puse la punct de o armată de psihologi și specialiști care cunosc comportamentul clienților. În joc intră toate simțurile. În primul rând mirosul, dacă ne gândim la insulele de patiserie sau rotiserie care ne fac poftă instantaneu. Apoi, de la ambalaje, la poziționarea pe rafturi și până la culoarea pereților, nimic nu este întâmplător.
Culoarea portocaliu, de exemplu, este asociată, potrivit studiilor, cu senzația de foame și de stimulare a apetitului. De aceea vom vedea că, în majoritatea magazinelor, există tot felul de semnalizări, etichete și ambalaje portocalii. Și culoarea verde joacă un rol esențial pentru că o asociem, în mod indirect, cu sănătate și prospețime.
În aceste condiții, nu este de mirare că în continuare cei mai mulți oameni pleacă acasă cu plasele burdușite.
Așa se face că, potrivit studiilor, un român aruncă la gunoi peste șase kilograme de mâncare într-o singură lună. Adică echivalentul a 200 de lei, dacă luăm în calcul că mai mult de 70% dintre cei care au răspuns unui chestionar au declarat că pierd până la 50 de lei într-o săptămână, din cauza risipei alimentare.
Multe dintre alimente sunt aruncate pentru că expiră. Totuși, e bine să știți că termenul de valabilitate nu este întotdeauna un bun indicator.