Schimbare majoră în sistemul de pensii. Românii care ar putea ieși la pensie cu până la trei ani și jumătate mai devreme

Tot ce trebuie să știi despre PENSII. Românii privesc cu încântare recalcularea pensiilor, care se află în plin proces, și în urma căreia ar putea primi mai mulți bani. Cu toate astea, există o doză de îngrijorare, deoarece noua lege a pensiilor, care va intra în vigoare de la 1 septembrie 2024, vine cu o mulțime de schimbări.

Autoritățile insistă asupra faptului că românii nu au de ce să își facă griji, pentru că, chiar dacă nu vor primi bani în plus la pensie, veniturile nu vor scădea, indiferent de cuantumul rezultat în urma recalculării.

Citește și: Ministrul Muncii, anunț important pentru români. Noua lege a salarizării nu va afecta negativ salariile de la stat. Categoriile de bugetari care primesc majorări semnificative

Tipuri de pensii

Una dintre cele mai importante schimbări din noua lege se referă la tipurile de pensii care vor fi acordate din această toamnă. Ministrul Muncii Simona Bucura Oprescu a explicat care sunt tipurile de pensii care se vor mai acorda după implentarea noii legi a pensiilor:

Alte articole

Pensii 2025. Câți bani veți primi la pensie, în funcție de anul nașterii DOCUMENT

Pensii 2025. Viitorii pensionari primesc mai mulți bani la pensie, în funcție de vârstă. Ce prevăd noile modificări legislative

• Pensia pentru limită de vârstă
• Pensia de invaliditate
• Pensia anticipată
• Pensia de urmaș

Astfel, vor exista numai patru categorii de pensii, nu cinci, așa cum este în prezent. Așadar, dispare o categorie de pensie, și anume pensia anticipată fără penalizări. Ieșirea mai devreme la pensie fără penalizări mai este posibilă doar până la 31 august 2024.

Crește vârsta de pensionare a femeilor

O altă schimbare va fi vârsta de pensionare a femeilor. Aceasta va trebui să crească eșalonat la 65 de ani până în 2035, de la 62 de ani și două luni, cât este în acest moment. Guvernul vine cu măsuri în ajutorul femeilor.

„Astăzi vârsta de pensionare pentru femei este de 62 de ani și două luni. Din iulie va fi de 62 de ani și trei luni. Până în 2030, aceasta trebuie să crească la 63 de ani, și până în 2035 aceasta trebuie să crească eșalonat la 65 de ani.

Dar am venit cu două beneficii importante care să reechilibreze, să balanseze, astfel încât prin noua lege a pensiilor să nu pedepsim femeile, chiar dacă a fost un angajament pe care România l-a luat prin PNRR.

Cele două elemente din noua lege sunt faptul că vârsta de pensionare se reduce cu șase luni pentru fiecare copil născut și crescut până la vârsta de 16 ani, pentru proprii copii, și până la 14 ani pentru copiii adoptați, astfel încât să avem o reducere a vârstei de pensionare și să recunoști efortul femeilor.

Iar al doilea element, faptul că în ceea ce privește concediul pentru creșterea copilului, aceasta este considerată perioadă contributivă”, a explicat Simona Bucura Oprescu la Antena 3 CNN.

Cu toate astea, autoritățile în domeniu vor să le ajute și mai mult pe femeile care au născut și au crecut copii. În cazul acestora reducerea vârstei standard de pensionare ar putea fi mult mai mare, potrivit unui proiect legislativ depus săptămâna aceasta în Parlament.

Potrivit proiectului, condiția pe care trebuie să o îndeplinească mamele pentru a beneficia de reducerea vârstei de pensionare, cea legată de realizarea unui stagiu complet de cotizare, ar urma să se schimbe, astfel încât femeile ce au născut cel puțin un copil să beneficieze de reducere și în cazul în care au realizat doar stagiul minim de cotizare.

Citește și: EXCLUSIV: Românii află la vară cu cât le cresc pensiile. Ministrul Muncii: „Avem softul care face recalcularea”

Așadar, femeile care au realizat stagiul minim de cotizare contributiv şi care au născut şi crescut copii până la vârsta de 16 ani beneficiază de reducerea vârstei standard de pensionare astfel: pentru un copil – cu un an, pentru 2 copii – 1 an şi 6 luni, pentru 3 copii – 2 ani, pentru 4 copii – 2 ani şi 6 luni, pentru 5 copii – 3 ani, iar pentru 6 copii sau mai mulţi – 3 ani şi 6 luni.

În proiect se propune înlocuirea condiției realizării unui stagiu complet de cotizare contributov, așa cum este în prezent, cu un stagiu minim de cotizare.

Astfel, și mamele care nu au realizat stagiul complet de cotizare, însă l-au bifat pe cel minim, vor putea beneficia de reducerea vârstei de pensionare.

Potrivit Legii 360/2023, stagiul minim de cotizare contributiv este de 15 ani, în timp ce stagiul complet de cotizare contributiv este de 35 de ani, atât pentru femei, cât și pentru bărbați. În cazul femeilor, atingerea celui din urmă se va face prin creșterea stagiului complet de cotizare, până în 2035.