Alianţa „O Voce pentru Educaţie” a anunţat că a identificat 10 puncte critice şi 100 de măsuri necesare pentru noua legislaţie în educaţie, pe care le-a propus Ministerului Educaţiei şi Administraţiei Prezidenţiale.
„Pentru prima dată în România, asistăm la un moment în care societatea civilă şi mediul de business au pus bazele unei colaborări care aduce împreună cei mai relevanţi actori care au puterea să transforme educaţia cu focus pe elev. La două luni de la constituire, alianţa „O Voce pentru Educaţie” lansează Manifestul pentru modernizarea legii educaţiei, care cuprinde 10 puncte critice şi 100 de puncte de reformă reală pentru modernizarea educaţiei preuniversitare, pe care le-a înaintat Ministerului Educaţiei şi Administraţiei Prezidenţiale.
Rezultatele testelor PISA şi al examenelor naţionale conduc la concluzia tristă, formulată de Ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, că educaţia se află la un „punct de minim”. Totodată, PNRR este o oportunitate unică de 3,6 miliarde de euro investiţii pentru educaţie, care poate fi valorificată pentru modernizarea sistemului de învăţământ în beneficiul elevilor dacă sunt aplicate măsuri de reformă reală la nivelul legislaţiei.
În acest context, societatea civilă şi mediul privat cu 50% din PIB-ul României, care formează alianţa istorică „O Voce pentru Educaţie”, au elaborat Manifestul educaţional centrat pe elev cu 10 puncte critice şi 100 de măsuri concrete care pot fi transpuse în noua lege a educaţiei”, a transmis Alianţa într-un comunicat de presă.
Citeşte şi: Evaluarea Națională 2022. Ghid cu sfaturi de examen pentru elevi. Cum să rezolvi fiecare subiect în parte
Alianţa a propus atât Ministerului Educaţiei, cât şi Administraţiei Prezidenţiale mai multe teme de reformă, care sprijină modernizarea educaţiei pe 10 puncte critice. Autorii susțin că „obiectivele din prezentul manifest vor fi transpuse în legea educației prin norme imperative, clare, care să sprijine fără drept de apel punerea în aplicare a măsurilor”.
1. Cariera didactică şi parcursul profesional al cadrelor didactice
Flexibilizarea rutelor de acces în cariera didactică, fie pe ruta academică, dinspre teorie spre practică (liceu pedagogic/licenţă şi masterat didactic), fie pe o rută alternativă, dinspre practică spre teorie (studii universitare şi programe de formare integrate, cu mentorat, supervizare şi conversie profesională rapidă).
2. Management şcolar şi guvernanţa sistemului de educaţie
Directorii de şcoli să fie aleşi prin concurs, pe baza de competenţe de leadership şi management şcolar.
Înfiinţarea unei noi poziţii, Directorul de dezvoltare, care va avea rol administrativ şi de atragere de resurse.
Şcoala condusă de un Consiliu de administraţie profesionalizat.
Citeşte şi: Vacanţa de vară 2022 este mai scurtă. Schimbări majore în noul an şcolar
3. Finanţare
Cel puţin 15% din Bugetul General Consolidat, alocare repartizată astfel: maximum 80% pentru cheltuielile de resurse umane şi minimum 20% pentru cheltuieli din categoria „bunuri şi servicii”, formare profesională, evaluare, burse, cantină, internat şi transport.
4. Curriculum & STEM
Cadru de autonomie curriculară – care sa ofere mai multă flexibilitate pentru alegeri elevilor (în legătură cu materiile studiate), profesorilor (în legătură cu modul de predare) şi şcolilor de exemplu pentru acreditarea rutei bilingve la ciclul primar.
5. Evaluarea rezultatelor învăţării
Trecerea la evaluări standardizate, digitalizate şi cu accent pe măsurarea progresului.
„Evaluarea elevilor trebuie să redevină relevantă, atât pentru ei, cât și pentru sistem. Pentru a putea realiza o evaluare relevantă și a putea măsura progresul școlar, se impune elaborarea unor standarde de de evaluare și itemi standardizați. În acest mod, se poate realiza și intervenția asupra unităților de învățământ, în sensul sprijinirii acelor unități de învățământ care nu asigură progresul școlar, cât și asupra performanței cadrelor didactice”, se arată în manifest.
6. Alfabetizare funcţională
Alfabetizarea funcţională a elevilor să devină cel mai important obiectiv de ţară anual, sprijinit cu resurse în mod preferenţial. Evaluări naţionale (nu statistice) o dată la 3 ani care sa indice progresul elevilor pe competenţele de scriere, citire şi înţelegere a textului citit.
7. Educaţie incluzivă
Pachet integrat de intervenţii care să fie discutat cu actorii din societatea civilă care să asigure incluziunea copiilor (vulnerabili, cu cerinţe educaţionale speciale, accesibilizarea infrastructurii)
8. Digitalizare
Înfiinţarea următoarelor structuri:
Divizia de management a digitalizării în sistemul de educaţie care sa asigure componenta de viziune, strategie şi implementare integrată.
Centrul naţional de suport tehnic specializat (HelpDesk) în instalarea, configurarea şi mentenanţa tuturor sistemelor IT din sistemul de educaţie.
9. Învăţământ profesional – dual
Mecanism de analiza a nevoilor pieţei muncii şi campanii de implicare a mediului privat în învăţământul dual.
10. Infrastructură
Maparea nevoilor de dezvoltare şi modernizare a infrastructurii prin raport cu nişte standarde clare de echipare şi dezvoltarea unul plan asumat de investiţii.
De asemenea, Alianţa „O Voce pentru Educaţie” propune reintroducerea examenului de admitere la liceu în anumite cazuri.
„Evaluările de nivel doi, patru și șase vor fi predictive, eșantionate, bazate pe standarde, sumative, la toate disciplinele.. Sistemul de examene va fi împărțit între:
(1) examene de admitere în licee, opționale și organizate la nivel național, doar pentru liceele unde numărul de candidați este mai mare decât numărul de locuri;
(2) examenul de bacalaureat standardizat, specializat pe rute și specializări;
(3) participarea la testări internaționale (PIRLS; TIMSS; PISA; literație digitală; alte tipuri de testări)”, se arată în document.